Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

China lovește industria lactatelor din UE cu taxe vamale de până la 42,7%

Redacția22 decembrie 2025
China lovește industria lactatelor din UE cu taxe vamale de până la 42,7%

Pe scurt

Ministerul chinez al Comerțului a anunțat impunerea unor taxe vamale semnificative, cuprinse între 21,9% și 42,7%, asupra importurilor de produse lactate din Uniunea Europeană, măsură care va intra în vigoare din 23 decembrie 2024, ca urmare a unei investigații care a concluzionat că produsele din UE au beneficiat de subvenții ce au cauzat un prejudiciu material industriei lactatelor din China. Această decizie, survenită după ce UE a introdus taxe vamale pentru vehiculele electrice chinezești în contextul unor anchete privind subvențiile, reflectă tensiunile comerciale persistente dintre cele două blocuri, Beijingul lansând totodată investigații și împotriva importurilor de carne de porc și coniac din UE. Măsurile chineze exercită presiune suplimentară asupra sectorului agricol european, deja nemulțumit de propunerile de reducere a subvențiilor și de noile reglementări de mediu, iar proteste violente au izbucnit în Bruxelles, unde agricultorii au vandalizat clădiri ale Parlamentului European și au aruncat gunoi de grajd și cartofi în forțele de ordine în timpul unui summit al Consiliului European. Uniunea Europeană susține că subvențiile sale agricole respectă normele internaționale, fiind independente de nivelul producției, iar un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a calificat măsurile chineze drept „nejustificate”, accentuând astfel escaladarea conflictului comercial dintre China și UE în sectorul agricol și industrial.

China lovește industria lactatelor din UE cu taxe vamale de până la 42,7%

China impune taxe vamale de până la 42,7% pentru lactatele importate din UE

Ministerul Comerțului din China a anunțat luni, printr-o decizie preliminară, că importurile de produse lactate provenite din Uniunea Europeană au fost supuse unor subvenții considerate ilegale, ceea ce a cauzat un "prejudiciu material" industriei interne chineze, potrivit unui raport al Financial Times. Ca urmare, Beijingul va aplica taxe vamale cuprinse între 21,9% și 42,7%, care vor intra în vigoare începând cu 23 decembrie 2024.

Investigație lansată în contextul unor tensiuni comerciale

China a demarat această investigație în august 2024, la scurt timp după ce Uniunea Europeană a introdus noi tarife compensatorii pentru vehiculele electrice din China, ca urmare a anchetelor privind subvențiile acordate de Beijing industriei auto. În același timp, autoritățile chineze efectuează anchete similare legate de importurile de carne de porc și coniac provenind din UE, ceea ce indică o creștere a tensiunilor comerciale dintre cele două mari economii globale.

Măsurile Beijingului vin pe fondul unor dispute comerciale continue ce vizează atât politica de subvenții, cât și reglementările de mediu impuse dincolo de Europa. Sectorul agricol european se confruntă deja cu presiuni interne privind reducerea finanțărilor și adaptarea la noile norme ecologice.

Reacții și proteste în Europa

Decizia chineză a agravat tensiunile cu Uniunea Europeană, iar nemulțumirile au degenerat într-o acțiune de protest neobișnuită la Bruxelles. În timpul unui summit al Consiliului European, fermierii europeni au adus tractoare în capitala Belgiei și au organizat un miting violent. Protestatarii au vandalizat clădiri ale Parlamentului European, au răspândit gunoi de grajd pe străzi și au aruncat cu cartofi spre polițiști. Aceste acțiuni reflectă furia crescută din sectorul agricol, afectat de presiunile economice și reglementările stricte.

Poziția Uniunii Europene

Uniunea Europeană a răspuns acuzând Beijingul că sancțiunile aplicate sunt nejustificate. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a subliniat că subvențiile agricole ale blocului comunitar respectă normele internaționale deoarece nu sunt legate direct de nivelul producției, contrazicând astfel acuzațiile Chinei.

De asemenea, UE a reiterat faptul că aceste măsuri vamale vor afecta grav relațiile comerciale și că lucrurile ar trebui rezolvate prin dialog și cooperare, nu prin represalii tarifare.


Pe fondul unui conflit comercial tot mai amplu, decizia Chinei de a majora taxele vamale pentru produsele lactate europene adâncește diviziunile dintre două economii majore ale lumii. Rămâne de văzut cum vor evolua negocierile și dacă se va ajunge la o înțelegere care să limiteze impactul economic asupra fermierilor și industriei alimentare europene.

Cuvinte-cheie SEO:

taxe vamale China, industria lactatelor UE, conflicte comerciale UE-China, proteste Bruxelles, subvenții agricole UE, importuri lactate, tarife export UE, reglementări mediu UE

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.