Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
ȘtiriCT24
ȘtiriCT24
știri locale
Meniu
Azi în ConstanțaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăAdministrațieBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Cristian Socol: Austeritatea oarbă aduce cea mai mare scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani. Un plan de „supraviețuire prin criză” a 8.669.826 români vulnerabili

Redacția•14 noiembrie 2025
Cristian Socol: Austeritatea oarbă aduce cea mai mare scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani. Un plan de „supraviețuire prin criză” a 8.669.826 români vulnerabili

Pe scurt

România se confruntă cu cea mai dură și inechitabilă austeritate din ultimii 25 de ani, iar acest context fiscal pune o povară disproporționată pe umerii românilor cu venituri mici și medii, pensionarilor, tinerilor și companiilor conforme fiscal, în timp ce nu se aplică o distribuție echitabilă a poverii fiscale conform lecțiilor consolidate din UE. Această austeritate „oarbă” a dus în primele luni ale anului 2025 la cea mai mare scădere a puterii de cumpărare a salariilor din ultimele două decenii, cu o reducere record de 5,3% în septembrie 2025 comparativ cu anul precedent, fenomen ce afectează grav nivelul de trai și consumul populației. Pe fondul acestui declin, autorul Cristian Socol susține necesitatea unei consolidări fiscal-bugetare echitabile, prin care venituri mai mari să suporte o povară fiscală proporțional mai mare, iar veniturile celor vulnerabili să fie protejate, pentru a evita amplificarea inegalității sociale și economice. Studiile FMI arată că austeritățile prost gestionate cresc inegalitățile și reduc veniturile din muncă, generând adversitate și instabilitate socială, un cerc vicios ce poate declanșa crize economice și politice profunde. Astfel, esențială este păstrarea plasei de siguranță socială și implementarea unui Plan de supraviețuire prin criză destinat celor 8.669.826 de români vulnerabili, care propune măsuri concrete precum reglementarea și plafonarea prețurilor la energie și alimente de bază, înghețarea tarifelor publice pe anul 2026, și creșterea țintită a veniturilor prin majorarea salariului minim, stimularea cu tichete de masă, sprijin financiar pentru pensionari, vouchere alimentare și alte forme de asistență socială prevăzute să aibă impact bugetar neutru. Nerealizarea acestor măsuri ar conduce la o prăbușire accentuată a consumului intern, afectând negativ PIB-ul, înrăutățind condițiile pieței muncii, generând disponibilizări și amplificând tensiunile sociale și politice, riscând astfel o revenire în timp cu 15 ani pe plan economic și social și atingerea unor nivele scăzute de convergență cu media europeană. Implementarea acestui plan de supraviețuire și a unei politici fiscale progresive ar putea menține România pe calea dezvoltării durabile, reducând inegalitățile și stabilizând climatul social și economic crucial pentru viitorul țării și pentru evitarea repetării unor scenarii de criză profundă.

Cristian Socol: Austeritatea oarbă aduce cea mai mare scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani. Un plan de „supraviețuire prin criză” a 8.669.826 români vulnerabili

Cristian Socol: Austeritatea oarbă generează cea mai severă scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani. Propunere de plan de „supraviețuire prin criză” pentru peste 8,6 milioane de români vulnerabili

România traversează în prezent cea mai dură și inechitabilă perioadă de austeritate din ultimul sfert de veac. Deși UE a acumulat în ultimele două decenii lecții importante privind consolidarea fiscal-bugetară, conducerea actuală refuză să implementeze principiile fundamentale ale echității sociale în distribuția poverii fiscale. Astfel, povara măsurilor restrictive este pusă practic doar pe umerii românilor cu venituri mici și medii, pe tineri, pensionari și pe companiile corecte fiscal, ceea ce generează riscuri economice și sociale majore.

Necesitatea unei consolidări fiscale echitabile și juste social

În analiza sa, economistul Cristian Socol subliniază faptul că o consolidare fiscală eficientă trebuie să fie echitabilă, protejând veniturile celor mai vulnerabili și menținând o distribuție progresivă a sarcinii fiscale. Aceasta înseamnă ca persoanele și companiile cu venituri mari să contribuie proporțional mai mult, pentru a nu sufoca clasa mijlocie și pe cei săraci. Studiile FMI indică că măsurile fiscale care nu iau în considerare această perspectivă tind să amplifice inegalitatea și să slăbească participarea muncii în economie, alimentând respingerea reformelor și riscuri sociale accentuate.

Lipsa unei politici fiscale justițiare poate conduce la un cerc vicios în care criza bugetară se amplifică, se adâncește criza economică, iar tensiunile sociale și politice escaladează. Incertitudinea politică ce decurge de aici afectează procesul de reformă și creștere economică, iar pe fondul unui context geopolitic tensionat – cu războiul din Ucraina – există riscul unei întoarceri nedorite în timp, cu condiționări severe din partea FMI, privatizări forțate și noi măsuri de austeritate.

Astfel, România riscă să piardă progresul de la convergența cu media UE realizat în ultimul deceniu, revenind la competiția cu Bulgaria pentru pozițiile codașe din Uniune. Dacă decidenții nu își regenerează strategia, riscul ca această spirală negativă să se accentueze devine tot mai real.

Cea mai dramatică scădere a puterii de cumpărare a salariilor din ultimii 25 de ani

Datele recente ale Institutului Național de Statistică (INS) arată o cădere abruptă a puterii de cumpărare a salariului mediu net în ultimele trei luni, cu o scădere de 5,3% în septembrie 2025 raportat la aceeași perioadă a anului precedent. După o tendință de creștere reală a salariilor în primăvara lui 2025 (1,3% în iunie), luna iulie a adus o scădere de 2,4%, iar august de 5%.

Privind retrospectiv, după anii 2000 salariile reale au crescut continuu până în 2008, când criza financiară mondială a provocat tăieri de salarii și majorări de taxe, ceea ce a condus la cele mai adânci scăderi ale puterii de cumpărare de după 1990. După o perioadă dificilă 2009–2011, începând cu 2012 s-a revenit încet la creștere, iar în perioada 2015–2019 salariile reale s-au dublat, apropiind nivelul de trai al românilor de cel al mediei UE.

Pandemia COVID-19 și criza energetică au frânat acest avans, iar în 2022 puterea de cumpărare a început să scadă constant din cauza inflației ridicate. Deși în 2023 situația s-a ameliorat prin scăderea inflației și creșterea salariilor nominale, anul 2025 a readus o contracție severă a puterii de cumpărare, reducând considerabil consumul și creând riscul intrării în recesiune tehnică.

Conform datelor Eurostat, România a înregistrat în septembrie 2025 a doua cea mai mare reducere la nivel UE în consumul de alimente, băuturi și tutun, după Estonia.

Propunerea unui Plan de supraviețuire pentru românii vulnerabili

Pentru a contracara efectele negative ale acestor turbulențe economice, Cristian Socol propune un Program coerent, fără impact suplimentar la bugetul de stat, destinat să protejeze peste 8,6 milioane de români aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială. Acest plan se bazează pe două direcții principale:

I. Stoparea creșterii prețurilor

  • Reglementarea prețului la energie, prin actualizarea anuală bazată pe inflație și prețul mediu din piață, sau prin plafonarea marjei comerciale la energie;
  • Înghețarea prețurilor administrate și a tarifelor pentru servicii publice (transport, apă, canalizare, energie termică) pe tot anul 2026;
  • Plafonarea marjelor comerciale pentru alimentele de bază (ex. pâine, lapte, ouă, ulei, carne etc.) pe 2026;
  • Crearea unui coș minim de cumpărături cu prețuri plafonate disponibil pentru persoanele defavorizate, accesibil prin carduri speciale;
  • Acorduri voluntare „anti inflație” cu retaileri, pentru menținerea prețurilor fixe la aproximativ 100 de produse esențiale.

II. Creșterea țintită a veniturilor populației vulnerabile

  • Majorarea salariului minim brut garantat la 4.326 sau 4.590 lei începând cu 2026 (între 47% și 50% din salariul mediu);
  • Creșterea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 lei/lună;
  • Acordarea unui sprijin unic de 900 lei, în două tranșe, pensionarilor cu pensii mici;
  • Introducerea de vouchere pentru alimente și mese calde pentru pensionari și persoane cu nevoi speciale (1,2 milioane beneficiari);
  • Suport financiar și educațional pentru familiile monoparentale, elevi defavorizați, victime ale violenței domestice și traficului de persoane, precum și pentru persoanele fără adăpost, toate finanțate în mare parte prin fonduri europene din Programul pentru Incluziune și Demnitate Socială (PoIDS).

Riscurile neacționării

Nerealizarea acestor măsuri va conduce la intensificarea contracției economice și sociale. Scăderea drastică a puterii de cumpărare reduce consumul intern și afectează evoluția PIB-ului, crescând riscul recesiunii. Un consum în scădere presupune venituri mai mici pentru firme, care pot duce la concedieri, accentuând șomajul și sărăcia.

Piața muncii dă deja semne de răcire, iar nemulțumirile sociale cresc, alimentând tensiuni politice ce pot bloca și mai mult reformele. Istoria economică recentă a României demonstrează că austeritatea fără grijă pentru echitatea socială continuă să dăuneze grav atât economiei, cât și coeziunii naționale.

Pentru a menține România pe traiectoria de convergență cu UE și pentru a proteja cetățenii vulnerabili, implementarea combinată a unui Plan de Relansare Economică și a măsurilor de „supraviețuire prin criză” este imperativă. O astfel de abordare poate asigura un viitor mai stabil și echilibrat economic, social și politic, în beneficiul tuturor românilor.

Articol redactat pe baza analizei economistului Cristian Socol și a datelor oficiale INS și Eurostat.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.