Știri naționale și internaționale

Cum a reacționat piața după anunțul lui Ilie Bolojan privind negocierea cu OMV Petrom? Grupul a renunțat la arbitrajul internațional, iar statul va încasa mai mulți bani

Redacția•12 decembrie 2025

Pe scurt

După anunțul realizat de Ilie Bolojan privind prelungirea cu doi ani a perioadei de execuție a forajului de explorare a gazelor naturale în perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, în care OMV Petrom este operator și partener egal alături de Romgaz, piața a reacționat favorabil, acțiunile OMV Petrom înregistrând o ușoară creștere de 0,1%, reflectând încrederea investitorilor după negocierile cu guvernul român. Hotărârea de Guvern adoptată prevede renunțarea de către OMV Petrom la litigiile internaționale de la Paris și din instanțele românești, iar prin acordul agreat s-a reechilibrat colaborarea pentru următorii 15 ani, asigurând stabilitate și predictibilitate sectorului energetic, elemente esențiale pentru independența energetică a României. Totodată, redevențele pentru petrol și gaze extrase au fost majorate cu 40%, ceea ce va aduce statului român venituri echitabile din exploatarea resurselor naturale, în special din proiectul strategic Neptun Deep estimat să dețină aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, poziționând România ca un lider regional în producția de gaze. OMV Petrom a reafirmat angajamentul său față de dezvoltarea continuă a resurselor naturale din țară, asumându-și costurile obligațiilor istorice de mediu și abandonare estimate la circa 600 de milioane de euro, în timp ce impactul final al negocierilor cu guvernul este evaluat și va fi anunțat în primul trimestru al anului 2026. Această înțelegere demonstrează o colaborare solidă între sectorul public și privat pentru susținerea tranziției energetice și a creșterii economice a României, consolidându-i poziția pe piața europeană a gazelor naturale și oferind o perspectivă optimistă pentru securitatea energetică națională.

Piața reacționează după anunțul lui Ilie Bolojan privind renegocierea cu OMV Petrom: Grupul renunță la arbitrajul internațional, iar statul va înregistra venituri mai mari

OMV Petrom, operator și partener egal alături de Romgaz în proiectul de exploatare a gazelor naturale în perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, a înregistrat o mișcare pozitivă, deși modestă, a acțiunilor sale pe Bursa de Valori București (BVB), imediat după anunțul făcut de Ilie Bolojan referitor la negocierile cu Guvernul României.

Contextul negocierilor și deciziile guvernamentale

Marți seara, Guvernul a adoptat o Hotărâre care prelungește cu încă doi ani perioada de execuție a forajului de explorare a gazelor naturale în perimetrul XIX Neptun, folosind sonda Anaconda 1, situată în zona de apă adâncă a Mării Negre. Ca parte a acestui act adițional, OMV Petrom s-a angajat să renunțe la litigiile aflate atât la instanțele române, cât și la cele internaționale din Paris.

Ilie Bolojan, liderul negocierilor și reprezentant al Guvernului, a declarat că, după două decenii de la semnarea contractului inițial, s-a reușit realinierea colaborării cu OMV Petrom pentru următorii 15 ani. „Prin hotărârea de guvern de aseară și acordul de principiu aprobat în memorandum între Executiv și OMV Petrom, am creat cadrul unei relații echilibrate și previzibile, care să sprijine independența energetică a României în perioada imediat următoare”, a afirmat Bolojan.

Mai mult, în urma acestui acord, redevențele percepute de statul român pentru petrolul și gazele extrase de OMV Petrom din licențele preluate la privatizare vor crește cu 40%, ceea ce înseamnă venituri suplimentare importante pentru bugetul național. Premierul a subliniat importanța acestui pas în asigurarea unui profit echitabil din resursele țării.

Reacția OMV Petrom și perspectiva companiei

După anunțul Guvernului, OMV Petrom a transmis un mesaj prin care reafirmă angajamentul său pe termen lung față de dezvoltarea resurselor naturale din România și sprijinirea securității energetice naționale. Christina Verchere, CEO-ul companiei, a precizat: „OMV Petrom va continua să fie un partener solid pentru România, contribuind atât la explorarea gazelor naturale în zonele de mare adâncime, cât și la exploatarea zăcămintelor mature din țară”.

Compania a menționat, de asemenea, că va suporta integral obligațiile istorice de mediu și costurile asociate abandonării facilităților, estimate la aproximativ 600 de milioane de euro, conform contractului de privatizare, o sumă neactualizată până în prezent.

Referitor la impactul financiar exact al acordului, OMV Petrom a anunțat că acesta este în curs de calcul și va fi comunicat în primul trimestru al anului 2026.

Cum s-a văzut evoluția acțiunilor pe bursă?

Ziua de miercuri a adus un impuls pozitiv mic, dar semnificativ pentru acțiunile OMV Petrom, care au crescut de la 0,9735 lei, prețul de la deschidere, la 0,9745 lei pe unitate, la închiderea sesiunii bursiere. Această valoare reprezintă o creștere de 0,1%, aparent modestă, însă, luând în calcul numărul total al acțiunilor – de peste 62 miliarde – rezultă o creștere în capitalizarea de piață de peste 62 de milioane de lei, un vot clar de încredere din partea investitorilor după negocierile purtate cu Guvernul.

Următoarele două zile de tranzacționare au adus o stabilizare, cu o ușoară scădere de 0,1% joi și o stagnare vineri, astfel că prețul acțiunilor a revenit la nivelul de 0,9735 lei la sfârșitul săptămânii. În prezent, capitalizarea bursieră a companiei este de aproximativ 60,66 miliarde de lei.

Importanța strategică a proiectului Neptun Deep

Neptun Deep este considerat un proiect strategc vital pentru sectorul energetic românesc și pentru viitorul economic al țării. Conform reprezentanților OMV Petrom, finalizarea acestui proiect va consolida securitatea energetică a României, va susține independența energetică, va sprijini tranziția către surse mai curate de energie și va contribui semnificativ la creșterea economică.

Volumul total de gaze estimat în perimetrul Neptun Deep depășește 100 de miliarde de metri cubi, plasând România în postura de cel mai important producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, un avantaj considerabil în contextul geopolitic și energetic actual.

În concluzie, anunțurile Guvernului și colaborarea îmbunătățită cu OMV Petrom marchează un moment esențial pentru politica energetică românească, cu efecte pozitive atât asupra venitului public, cât și asupra perspectivei pe termen lung în domeniul energetic. Piața a reacționat în mod favorabil, iar România se poziționează tot mai bine în regiune ca un actor-cheie în exploatarea resurselor naturale de la Marea Neagră.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.