Știri naționale și internaționale

Din culisele retailului local: Produsele marcă proprie de proveniență străină predomină față de produsele românești / Cât de mult a crescut adaosul comercial începând cu 2020

Redacția•16 noiembrie 2025

Pe scurt

Analiza recentă a Consiliului Concurenței evidențiază faptul că în retailul alimentar din România, produsele de marcă proprie de proveniență străină depășesc în pondere produsele românești la categoria mărcilor proprii, deși în totalul produselor românești încă predomină. Din 2020 până în primul semestru al anului 2025, adaosurile comerciale au înregistrat o creștere accelerată, influențată de efectul „waterbed”, prin care pierderile suferite la produsele cu preț plafonat au fost compensate prin creșterea prețurilor altor categorii, și de creșterea costurilor logistice precum salarii, energie și carburanți. Totuși, în 79% dintre cazurile analizate, produsele de marcă proprie sunt mai ieftine decât cele furnizate, iar retailerii aplică adaosuri mai mici în 70% din situații, însă la nivel general adaosurile pentru mărcile proprii pot fi mai mari. Piața este tot mai concentrată, indicele CR3 depășind 70% în 2025 față de 60% în 2020, iar CR5 atingând peste 90%, concomitent cu investiții masive de peste 350 milioane lei în unități self-service, care au crescut semnificativ ca număr, ducând la o scădere a numărului de angajați pe magazin. Plafonarea adaosurilor a adus consumatorilor beneficii imediate prin prețuri mai mici la produse de bază, însă prelungirea acestei măsuri, ce depășește limita legală de doi ani, riscă să provoace dezechilibre în lanțul de producție și pe piață, afectând concurența pe termen lung și determinând adaptări ale retailerilor ce pot influența negativ dinamica pieței locale de retail. Astfel, raportul pune în lumină provocările și schimbările majore din culisele retailului românesc, evidențiind importanța echilibrului între măsurile de protecție a consumatorilor și menținerea sănătății pieței.

Din culisele retailului local: predominanța mărcilor proprii de origine străină și creșterea adaosurilor comerciale după 2020

Piața retailului alimentar din România prezintă nu doar o dinamică intensă, ci și o serie de provocări legate de structura produselor comercializate și de evoluția prețurilor. În ultimii ani, mai exact de la începutul anului 2020 până în semestrul I al anului 2025, Consiliul Concurenței a monitorizat atât ponderea produselor românești vs. cele de proveniență externă, cât și modificările adaosurilor comerciale aplicate de retailerii locali. Rezultatele sunt interesante și cu implicații importante pentru consumatori, producători și comercianți.

Produsele de marcă proprie: mai multe provenind din străinătate decât cele românești

O constatare semnificativă indică faptul că produsele comercializate sub mărcile proprii ale retailerilor sunt într-o proporție ușor mai mare importate, față de cele românești. Practic, deși în totalitatea produselor vândute pe piața locală predomină cele autohtone, în categoria mărcilor proprii, produsele de proveniență străină au o pondere superioară. Acest aspect reflectă o tendință de extindere a importurilor sub brandurile retailerilor și poate influența atât producția autohtonă, cât și percepția consumatorului asupra ofertei locale.

Creșterea adaosurilor comerciale și efectul „waterbed”

În analiza evoluției adaosurilor comerciale, raportul Consiliului Concurenței relevă o creștere generală a acestora în perioada 2020 – 2025, cu o accelerare semnificativă în 2023. Această ajustare a prețurilor este explicabilă prin mai mulți factori, printre care se numără costurile logistice în creștere (energii, salarii, carburanți), dar și un fenomen cunoscut în literatură ca „efectul waterbed”. Acesta descrie modul în care pierderile de profit asociate plafonării adaosurilor la anumite produse de bază au fost compensate prin majorarea prețurilor la alte categorii de produse, atât alimentare, cât și nealimentare. Astfel, deși consumatorul a beneficiat pe termen scurt de prețuri plafonate la alimente de bază, în alte segmente prețurile au urcat.

Impactul plafonării și riscurile pe termen lung

Plafonarea adaosurilor comerciale a fost introdusă ca o măsură temporară, menită să ajute consumatorii în contexte excepționale, precum crize economice sau dezechilibre majore între cerere și ofertă. Conform Legii concurenței, astfel de măsuri sunt justificate doar în astfel de situații și au un termen maximal de aplicare de doi ani. Cu toate acestea, plafonarea a fost prelungită dincolo de acest termen legal, ceea ce poate duce la reechilibrări incomode pentru retaileri. Adaptările acestora pot genera dezechilibre în lanțurile de producție sau în alte segmente ale pieței, cu potențiale efecte negative asupra concurenței.

Adaosurile și competitivitatea mărcilor proprii

Analiza a mai arătat că în 79% din cazurile studiate, produsele de marcă proprie au fost comercializate la prețuri mai mici decât cele similare oferite de furnizori. Retailerii au aplicat și adaosuri comerciale mai mici în 70% din aceste situații, ceea ce indică o anumită strategie competitivă pentru promovarea propriilor branduri. Totuși, pe ansamblu, adaosurile pentru mărcile proprii pot fi mai mari la nivel general, inclusiv în cazul produselor românești, ceea ce complică tabloul costurilor pentru consumatori.

Concentrarea pieței și digitalizarea proceselor de vânzare

Piața retailului alimentar din România a devenit mai concentrată în ultimii ani. Indicele CR3 (cota de piață a celor trei mari retaileri) a crescut de la 60% în 2020 la peste 70% în 2025, iar CR5 a depășit 90%. Această consolidare a sectorului a fost însoțită și de o dezvoltare tehnologică importantă: investițiile în unități self-service au depășit 350 milioane de lei, iar numărul acestor dispozitive a crescut de la sub 1.700 în 2020 la peste 8.500 în primul semestru al lui 2025. Numărul magazinelor dotate cu cel puțin o astfel de unitate a crescut de aproape patru ori, iar concomitent s-a redus și numărul angajaților implicați direct în operațiuni, indicând o tendință de automatizare a proceselor de vânzare.

Concluzii și perspective

Pe scurt, plafonarea adaosurilor comerciale a avut un efect pozitiv imediat pentru consumatori, prin scăderea prețurilor la produsele esențiale. Însă, pe termen mediu și lung, redistribuirea costurilor și adaptarea retailerilor pot crea dezechilibre în piață, influențând concurența și lanțul de producție. De asemenea, predominanța mărcilor proprii de origine străină în portofoliul retailerilor ridică întrebări legate de susținerea producției locale și strategie comerciale.

În contextul unui sector tot mai concentrat și tehnicizat, echilibrul între protejarea consumatorului, a producătorului român și a unui mediu concurențial sănătos devine o provocare esențială pentru autorități și participanții la piață.

Surse: Raportul Consiliului Concurenței, Mediafax

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.