Știri naționale și internaționale

Este interesată compania-mamă a OMV Petrom de preluarea rafinăriei și benzinăriilor Lukoil din România? Răspunsul oficialilor din Austria

Redacția•04 decembrie 2025

Pe scurt

Compania-mamă a OMV Petrom, grupul austriac OMV Aktiengesellschaft, nu a oferit un răspuns clar privind interesul său în preluarea rafinăriei Petrotel Ploiești și a rețelei de aproximativ 300 de benzinării Lukoil din România, active ale gigantului rus sancționat de SUA și aflate în proces de vânzare. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a confirmat existența a trei companii interesate, inclusiv potențiali cumpărători români, americani și din UE, care negociază direct cu Lukoil și că tranzacția este între două entități private, statul având rol limitat. În paralel, ministrul ungar Peter Szijjarto a menționat că MOL, firma privată ungara, poartă negocieri pentru preluare și continuă să cumpere petrol de la Lukoil sub o derogare americană. OMV Petrom, controlată majoritar de OMV și cu o participație de 20,69% a statului român, operează rafinăria Petrobrazi și o rețea extinsă de stații de carburanți, fiind lider pe piața românească cu aproximativ 35% din consum. În trecut, OMV Petrom a închis rafinăria Arpechim din Pitești din motive economice, evidențiind provocările actuale ale sectorului de rafinare din Europa. Preluarea rețelei Lukoil ar putea ridica semne de întrebare din perspectiva Consiliului Concurenței privind concentrarea pieței. În 2025, OMV Petrom a contribuit semnificativ la bugetul de stat, iar Austria rămâne al doilea mare investitor în România cu investiții de 13,9 miliarde euro. Guvernul României a actualizat cadrul legal pentru implementarea sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei, inclusiv prin instrumente de supraveghere specială pentru a proteja economia națională și a respecta sancțiunile impuse. Astfel, situația preluării activelor Lukoil în România rămâne în curs de clarificare, cu un impact important asupra pieței energetice locale și geopolitice, în contextul sancțiunilor globale și al interesului companiilor private din regiune.

Este interesată compania-mamă a OMV Petrom de preluarea rafinăriei și benzinăriilor Lukoil din România? Răspunsul oficial al Austriei

În contextul intențiilor de preluare a activelor Lukoil din România, oficialii OMV, compania-mamă a OMV Petrom, au ales să nu ofere comentarii oficiale. „Vă mulțumim pentru solicitare, însă nu vom comenta pe această temă”, au transmis reprezentanții departamentului de relații cu mass-media internaționale OMV, la cererea Mediafax.

Această solicitare a venit după ce ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat în mod oficial că trei companii și-au exprimat interesul pentru cumpărarea activelor gigantului rus Lukoil, aflat sub sancțiuni americane. Este vorba despre rafinăria Petrotel Ploiești – închisă temporar pentru mentenanță din octombrie – și o rețea extinsă de aproximativ 300 de benzinării distribuite în România.

„În prezent, există trei entități care negociază direct cu Lukoil pentru achiziția atât a rafinăriei, cât și a rețelei de benzinării. Am fost informați încă de câteva săptămâni și sperăm ca tranzacția să fie încheiată cât mai curând între companii private”, a declarat Bogdan Ivan în cadrul Romanian International Energy Conference (RIEC) 2025.

Ministrul a explicat că aceste negocieri au amploare atât la nivel național, cât și internațional. „Oferta vine din partea mai multor companii - românești, americane sau din țări membre ale Uniunii Europene. Este o tranzacție privată în care statul român are o implicare limitată. Noi ne asigurăm doar că sancțiunile impuse de SUA sunt respectate și aplicate punctul”, a completat Bogdan Ivan.

În același timp, Peter Szijjarto, ministrul afacerilor externe și comerțului din Ungaria, a declarat pentru Mediafax că MOL, companie privată din Ungaria care este client al Lukoil pentru aprovizionarea cu petrol, poartă negocieri privind posibila achiziție a activelor Lukoil. „Este prematur să comentăm implicarea MOL în această tranzacție, însă pot confirma că vom continua să cumpărăm petrol de la Lukoil, beneficiind de o derogare din partea SUA privind sancțiunile asupra livrărilor de țiței”, a precizat Szijjarto.

Grupul austriac OMV AKTIENGESELLSCHAFT deține majoritar compania OMV Petrom prin posesia a 51,15% din acțiuni, în timp ce statul român, prin Ministerul Energiei, are un pachet de 20,69%. OMV Petrom gestionează actualmente rafinăria Petrobrazi și în trecut a deținut Arpechim Pitești – închisă definitiv în 2011 din motive economice, dat fiind faptul că aceasta activa pe țiței importați și fără acces la mare.

Decizia închiderii Arpechim a fost luată după numeroase încercări de a găsi un cumpărător capabil să investească pentru o exploatare sigură și sustenabilă. „Rafinăria era mică, ineficientă și într-un context european nefavorabil, cu multe alte rafinării deja închise”, a declarat Neil Anthony Morgan, membru al Directoratului Petrom responsabil pentru rafinare.

Referitor la rețeaua Lukoil cu peste 300 de benzinării, o eventuală preluare ar putea genera îngrijorări la Consiliul Concurenței, din cauza riscului de concentrare excesivă a pieței. În România, OMV Petrom furnizează circa 35% din carburanți și operează aproximativ 560 de stații, iar în regiune acest număr ajunge la 780, incluzând stațiile din Bulgaria, Moldova și Serbia.

OMV Petrom este o prezență majoră pe Bursa de Valori București, aflându-se pe primul loc după capitalizarea autohtonă și pe locul doi în topul general, cu o valoare bursieră de aproximativ 60,4 miliarde de lei la ultima închidere (2025).

Într-un interviu din octombrie 2025, CEO-ul OMV Petrom, Christina Verchere, a subliniat rolul companiei nu doar ca un jucător energetic, ci și ca unul dintre cei mai importanți contribuabili și investitori strategici ai României. „În ultimele două decenii am investit peste 20 de miliarde de euro și am generat contribuții fiscale de 44 de miliarde de euro către bugetul național”, a explicat Verchere.

În primele nouă luni ale anului 2025, contribuția OMV Petrom la bugetul de stat s-a ridicat la aproximativ 12 miliarde lei, nivel similar cu anul precedent. În această perioadă au fost plătite dividendele de bază aferente profitului din 2024, precum și un al patrulea dividend special consecutiv, astfel încât suma totală de dividende a atins peste 4 miliarde de lei.

Austria rămâne al doilea cel mai mare investitor în România, după Germania, cu investiții totale estimate la 13,9 miliarde de euro. Oficialii austrieci au confirmat importanța prezenței investitorilor din această țară în economia românească, în cadrul vizitei ministrului federal Beate Meinl-Reisinger la rafinăria Petrobraz din Ploiești.

Pe fondul annunțului privind situația Lukoil, România și-a actualizat cadrul legislativ pentru aplicarea sancțiunilor economice internaționale, respectând astfel și sancțiunile impuse de Statele Unite. Guvernul a adoptat recent o ordonanță ce extinde atribuțiile de supraveghere și control în cazuri de sancțiuni, inclusiv pentru sancțiuni ONU și ale partenerilor strategici, cu scopul de a proteja economia națională și de a opri finanțarea Rusiei în conflictul actual.

Acest cadru legislativ prevede posibilitatea instituirii unor măsuri speciale de monitorizare și corectare, însă și retragerea acestora imediat ce condițiile o permit, cu un focus clar pe echilibrarea intereselor de securitate și economice ale României.

În concluzie, deși există un interes clar în piață pentru preluarea activelor Lukoil din România, inclusiv din partea unor jucători importanți din industrie, oficialii OMV, compania-mamă a OMV Petrom, rămân reticenți să confirme implicarea directă. Negocierile sunt însă în desfășurare, într-un climat complex marcat de sancțiuni și reglementări internaționale stricte.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.