Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Ilie Bolojan anunță că mai multe companii de stat vor fi lichidate. Premierul a confirmat numele uneia dintre ele

Redacția14 noiembrie 2025
Ilie Bolojan anunță că mai multe companii de stat vor fi lichidate. Premierul a confirmat numele uneia dintre ele

Pe scurt

Ilie Bolojan a anunțat că aproape 50 de companii de stat din România nu respectă procedurile de desemnare a conducerilor conform legislației UE, iar în contextul pierderilor cronice, este esențială finalizarea procesului de lichidare a unor astfel de entități pentru eficientizarea gestionării resurselor publice. Până săptămâna viitoare se va stabili lista oficială a companiilor de stat care vor fi lichidate, iar această măsură vine ca o necesitate pentru îmbunătățirea veniturilor țării și reducerea costurilor suportate de cetățeni, printr-o administrare mai performantă și servicii de calitate superioară. Premierul a confirmat că între companiile vizate pentru lichidare se numără și Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR, subliniind că presiunea pe conducerea acestor companii pentru livrarea performanței reprezintă o prioritate majoră pentru guvern. În esență, această inițiativă reflectă o strategie clară de reformă și eficientizare a sectorului public, cu potențialul de a stimula dezvoltarea economică și de a proteja interesele cetățenilor printr-o gestionare responsabilă a companiilor de stat.

Ilie Bolojan anunță că mai multe companii de stat vor fi lichidate. Premierul a confirmat numele uneia dintre ele

Ilie Bolojan anunță lichidarea mai multor companii de stat; premierul confirmă o nume importantă

Într-un context în care eficientizarea companiilor de stat devine o prioritate esențială pentru guvern, Ilie Bolojan a anunțat intenția de a lichida un număr considerabil de astfel de entități, în special cele care nu respectă normele legale sau generează pierderi semnificative. Premierul a confirmat și identitatea uneia dintre aceste companii ce urmează să fie desființată - Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR.

Procesul de reorganizare și lichidare a companiilor de stat

În cadrul unei declarații recente, Ilie Bolojan a subliniat că sunt aproape 50 de companii de stat care încă nu respectă procedurile de desemnare a conducerilor prevăzute de legislația europeană. Aceasta reprezintă o problemă majoră, ținând cont că modul de administrare al acestor companii influențează direct veniturile la nivel național, dar și prețurile suportate de cetățeni.

„Există companii cu pierderi cronice pentru care trebuie să finalizăm procedurile de lichidare”, a punctat Bolojan, adăugând că o parte dintre aceste societăți de stat trebuie desființate pentru a asigura o mai bună gestionare a resurselor publice și pentru a crește calitatea serviciilor oferite.

Lista companiilor ce vor fi lichidate urmează să fie definitivată săptămâna viitoare

Potrivit declarațiilor premierului, până la sfârșitul săptămânii viitoare va fi stabilită lista completă a companiilor vizate de lichidare. Această măsură face parte dintr-un plan mai amplu de reformă a sectorului public, axat inclusiv pe presiunea exercitată asupra conducerilor companiilor de stat să livreze performanță și să reducă risipa financiară.

„De modul în care sunt administrate aceste companii depind veniturile țării noastre, dar și costurile suportate de cetățeni”, a spus Ilie Bolojan, care a subliniat că îmbunătățirea gestionării va conduce la servicii mai bune și la un impact pozitiv asupra economic al României.

CFR Marfă, unul dintre numele confirmate care va fi lichidat

Una dintre companiile care vor intra în procesul de lichidare confirmat de premier este Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR. Această societate, aflată de mulți ani în dificultate, este un simbol al problemelor din sectorul companiilor de stat din România, cu performanțe care au lăsat de dorit și cu pierderi consecutive.

Decizia de a lichida CFR Marfă vine în contextul reformei mai largi menite să optimizeze eficiența și să elimine entitățile care nu mai aduc beneficii economice relevante.


Context și importanță

Această serie de măsuri are în vedere alinierea la normele europene și pregătirea unei infrastructuri economice competitive, capabile să susțină o dezvoltare sustenabilă. România, care încă mai gestionează un număr semnificativ de companii de stat cu performanțe slabe, trebuie să adopte politici ferme pentru a asigura o transparență mai mare și o gestiune profesională în acest sector.

Lichidarea companiilor cu pierderi cronice nu este o decizie ușoară, însă este un pas necesar pentru a elimina risipa banului public și pentru a redirecționa resursele către domenii cu potențial de creștere.


Ce urmează?

Până la finalul săptămânii viitoare, guvernul va publica lista completă a companiilor de stat care vor fi supuse procesului de lichidare. Publicul și mediul de afaceri sunt cu ochii pe aceste mișcări, care promit să schimbe considerabil peisajul economic al sectorului public românesc.

Ilie Bolojan a anunțat clar că presiunea pe conducerile companiilor va crește, iar performanța va deveni un criteriu esențial. În același timp, se urmărește și respectarea legislației europene în ceea ce privește desemnarea unor echipe manageriale competente și obiective.


Concluzie

Anunțul premierului Ilie Bolojan despre lichidarea mai multor companii de stat reprezintă un moment important în efortul de reformă al guvernului român. Cu o prioritizare clară pe eficientizarea gestionării și alinierea la standardele europene, aceste măsuri urmăresc să reducă pierderile și să crească calitatea serviciilor furnizate cetățenilor, într-un sistem de stat modern și transparent. CFR Marfă, unul dintre cele mai cunoscute nume care va fi lichidat, este un exemplu clar al direcției câtre care se îndreaptă reformele.

Pentru o economie sănătoasă și o administrare publică responsabilă, aceste decizii, cât de dificile ar fi, sunt absolut necesare în România de astăzi.


Articol realizat pe baza declarațiilor oficiale ale premierului Ilie Bolojan și surselor Mediafax.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.