Știri naționale și internaționale

Ilie Bolojan, întâlnire cu oficialii OMV Petrom, pentru a discuta rolul companiei în asigurarea securității energetice a României în actualul context regional

Redacția•02 decembrie 2025

Pe scurt

Ilie Bolojan, premierul României, a avut o întâlnire importantă cu oficialii OMV Petrom la Palatul Cotroceni pentru a discuta rolul strategic al companiei în asigurarea securității energetice a țării în contextul regional actual. Statul român, prin Ministerul Energiei, deține 20,69% din acțiunile OMV Petrom, compania fiind controlată majoritar, cu 51,15%, de austriecii de la OMV AKTIENGESELLSCHAFT. OMV Petrom se află pe primul loc în topul capitalizării bursiere la Bursa de Valori București în segmentul domestic și pe locul doi în clasamentul general, având o capitalizare de peste 57 miliarde lei. Reprezentanții companiei au confirmat progresul proiectului Neptun Deep conform planificărilor, în colaborare cu Romgaz, precum și angajamentul ferm de a investi în România, inclusiv în dezvoltarea de energii regenerabile și biocombustibili, contribuind la stabilitatea aprovizionării energetice. Discuțiile au inclus extinderea explorării în zone offshore mai adânci în Marea Neagră și execuția forajului ANACONDA-1, cu respectarea obligațiilor contractuale. Premierul Bolojan a subliniat dorința Guvernului de a întări parteneriatul cu OMV Petrom, cerând asumarea responsabilităților de mediu conform normelor europene și echilibrarea investițiilor onshore pentru beneficii reciproce între companie, stat și cetățeni. În privința cadrului fiscal, conducerea OMV Petrom a solicitat predictibilitate pentru investiții pe termen lung, iar Guvernul a accentuat nevoia unui echilibru între stabilitatea mediului de afaceri și protejarea intereselor consumatorilor, inclusiv accesul la energie la costuri accesibile. Întâlnirea s-a încheiat cu angajamentul ambelor părți de a menține un dialog pragmatic și de a avansa proiectele energetice majore în beneficiul economiei și al cetățenilor. La discuții au participat și Mihai Jurca, Radu Burnete și Adriana Petcu, reprezentanți ai administrației centrale. CEO-ul OMV Petrom, Christina Verchere, a declarat recent că OMV Petrom este un pilon esențial al economiei și societății românești, fiind un investitor strategic și unul dintre cei mai mari contribuabili, cu investiții de peste 20 miliarde euro și contribuții fiscale de circa 44 miliarde euro în două decenii. În primele nouă luni ale anului 2025, compania a contribuit cu aproximativ 12 miliarde lei la bugetul de stat și a distribuit dividende totale de 4 miliarde lei, reflectând sustenabilitatea și relevanța sa în economia națională. Această colaborare consolidată între Guvern și OMV Petrom este esențială pentru asigurarea unui sector energetic stabil, de încredere și durabil în România.

Ilie Bolojan s-a întâlnit cu oficialii OMV Petrom pentru a discuta rolul companiei în securitatea energetică a României

Marți, la Palatul Cotroceni, premierul Ilie Bolojan a avut o întâlnire importantă cu reprezentanții OMV Petrom, în cadrul căreia au discutat despre contribuția esențială a companiei la asigurarea securității energetice a României, în contextul provocărilor regionale actuale. Discuțiile au abordat teme legate atât de dezvoltarea infrastructurii energetice, cât și de noile direcții de investiții în energie regenerabilă.

OMV Petrom – un pilon strategic al economiei românești

Este important de menționat că statul român, prin Ministerul Energiei, deține o participație de 20,69% în OMV Petrom, companie controlată majoritar de austriecii de la OMV AKTIENGESELLSCHAFT, care deține 51,15% din acțiuni. OMV Petrom se află pe primul loc la Bursa de Valori București în ceea ce privește capitalizarea pe plan național și pe locul al doilea în clasamentul general, după EBS. La închiderea bursei din ziua întâlnirii, capitalizarea bursieră a companiei era de peste 57 miliarde lei.

De asemenea, OMV Petrom este un jucător cheie în economia românească, investind constant în domeniul energetic și contribuind semnificativ la bugetul de stat. În primele nouă luni ale anului 2025, compania a adus la buget aproximativ 12 miliarde lei, menținând astfel un nivel similar cu cel înregistrat în perioada similară a anului precedent. Tot în acest interval, s-a plătit dividendul de bază aferent profitului din anul anterior, iar compania a decis să distribuie cel de-al patrulea dividend special consecutiv, ajungând la dividende totale de 4 miliarde lei în 2025.

Proiecte majore și angajamentul pentru energie verde

În cadrul întâlnirii, oficialii OMV Petrom au confirmat că lucrările la proiectul Neptun Deep, desfășurat în colaborare cu Romgaz, progresează conform planificării. Totodată, compania și-a reafirmat angajamentul de a investi nu doar în sectorul energetic clasic, ci și în dezvoltarea surselor de energie regenerabilă și a capacităților pentru producerea biocombustibililor. Aceste inițiative vizează consolidarea stabilității aprovizionării cu energie pe termen lung și sprijinirea tranziției energetice la nivel național.

Un alt subiect important a fost extinderea explorării în zona offshore din Marea Neagră, inclusiv în sectorul offshore profund. În acest sens, s-a discutat și despre forajul ANACONDA-1, cu accent pe respectarea termenelor legale aferente obligațiilor contractuale.

Priorități și echilibru între investiții și interes public

Premierul Ilie Bolojan a subliniat în cadrul discuțiilor dorința Guvernului de a întări parteneriatul cu OMV Petrom, insistând ca responsabilitățile privind protecția mediului să fie asumate în mod ferm de operatorul proiectelor, în conformitate cu normele europene.

Referitor la zona onshore, șeful Guvernului a evidențiat necesitatea creării unui cadru echilibrat care să permită investiții solide, dar și să aducă beneficii echitabile statului și cetățenilor. „Este esențial ca resursele naturale ale României să fie valorificate eficient, aducând avantaje atât companiei, cât și țării”, a menționat Bolojan.

În ceea ce privește cadrul fiscal și de reglementare, oficialii OMV Petrom au reiterat importanța asigurării unui mediu predictibil pentru investițiile pe termen lung. Premierul a reafirmat că Guvernul caută un echilibru corect, care să ofere stabilitate mediului de afaceri și, în același timp, să protejeze interesele cetățenilor, inclusiv prin garantarea accesului la energie la prețuri accesibile.

Dialog continuu pentru dezvoltarea sectorului energetic

La întâlnirea de la Palatul Cotroceni au mai participat Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Radu Burnete, consilier prezidențial, și Adriana Petcu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon.

Evenimentul s-a încheiat cu consensul părților de a continua un dialog pragmatic și constructiv, menit să sprijine realizarea proiectelor majore din sectorul energetic, care să aducă beneficii concrete economiei și societății românești.

OMV Petrom – mai mult decât un simplu furnizor de energie

Într-un interviu recent acordat Mediafax, CEO-ul OMV Petrom, Christina Verchere, a evidențiat că firma nu este doar un actor în domeniul energetic, ci un pilon al structurii economice și sociale românești. „Suntem unul dintre cei mai mari contribuabili și un investitor strategic, partener de încredere pentru comunitățile din întreaga țară. În ultimele două decenii, am investit peste 20 de miliarde de euro și am adus o contribuție totală de 44 de miliarde euro la bugetul de stat, prin taxe și dividende”, a declarat Verchere.

Această poziție reafirmă importanța OMV Petrom în dezvoltarea României și în promovarea unei strategii energetice sigure și sustenabile pe termen lung, într-un context regional dificil.

Acest dialog între Guvern și OMV Petrom marchează un pas important în eforturile României de a-și consolida independența energetică și de a adapta industria la noile realități globale, în acord cu principiile europene și prioritățile naționale.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.