Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Lotul Suplacu de Barcău – Chiribiș din Autostrada Transilvania a trecut de jumătate din execuție. Tronsonul de autostradă fusese preluat de Erbașu de americanii de la Bechtel

Redacția01 noiembrie 2025
Lotul Suplacu de Barcău – Chiribiș din Autostrada Transilvania a trecut de jumătate din execuție. Tronsonul de autostradă fusese preluat de Erbașu de americanii de la Bechtel

Pe scurt

Lotul de autostradă Suplacu de Barcău – Chiribiș, parte din proiectul Autostrăzii Transilvania și având o lungime de 26,35 kilometri, a depășit jumătatea lucrărilor de execuție, fiind unul dintre cele mai importante tronsoane aflate în dezvoltare în acest moment. Contractat de Grupul Erbașu la finalul anului 2023, pentru o valoare de aproape 180 de milioane de euro fără TVA, lotul a fost preluat de la americanii de la Bechtel, iar lucrările au început efectiv în ianuarie 2025, fiind în grafic conform declarațiilor lui Cristian Erbașu. Termenul de finalizare este stabilit pentru iulie-august 2026, însă este posibilă o prelungire de circa una-două luni, deoarece se va adăuga suplimentar construcția unui nod rutier, locația exactă a acestuia urmând a fi stabilită în apropierea capătului actual al autostrăzii. Acest tronson face parte din Secțiunea 3C a Autostrăzii Brașov-Târgu Mureș-Cluj-Oradea, mai precis subsecțiunea Suplacu de Barcău – Chiribiș (km 4+200 – km 30+550), proiect finanțat prin Programul Transport 2021-2027, cu un contract în valoare de 884,12 milioane lei fără TVA și o durată de execuție estimată la 18 luni. Progresul constant al lucrărilor și gestionarea riguroasă a proiectului confirmă angajamentul ferm pentru finalizarea acestui lot, care va contribui semnificativ la dezvoltarea infrastructurii rutiere din regiunea Transilvania și la îmbunătățirea conectivității între județele Bihor și Sălaj, oferind beneficii majore pentru trafic și economie locală.

Lotul Suplacu de Barcău – Chiribiș din Autostrada Transilvania a trecut de jumătate din execuție. Tronsonul de autostradă fusese preluat de Erbașu de americanii de la Bechtel

Lotul de autostradă Suplacu de Barcău – Chiribiș, parte importantă a proiectului Autostrăzii Transilvania, a înregistrat progrese semnificative, ajungând deja peste jumătatea duratei de realizare. Acest segment lung de 26,35 km face parte din Secțiunea 3C a tronsonului Suplacu de Barcău-Borș și a fost preluat de constructorul român Grupul Erbașu de la compania americană Bechtel.

Lucrările sunt în grafic și finalizarea este estimată pentru vara anului 2026

Potrivit declarațiilor lui Cristian Erbașu, reprezentantul constructorului, ritmul lucrărilor se menține conform planificării inițiale, iar termenul pentru finalizarea lotului este programat pentru iulie-august 2026. Aceasta înseamnă că lotul va fi gata în termenul stabilit, însă există o posibilitate de prelungire cu o lună sau două. Motivul acestei flexiuni în calendar vine din necesitatea realizării unui nod rutier suplimentar, care va fi inclus în proiect, însă locația exactă nu a fost încă decisă, fiind probabil situată la capătul autostrăzii deja existente.

Un contract de aproape 180 de milioane de euro, finanțat prin Programul Transport 2021-2027

Contractul pentru proiectarea și execuția acestui tronson a fost atribuit Grupului Erbașu la finalul anului 2023, în valoare de aproximativ 884,12 milioane lei (echivalentul a aproape 180 milioane euro, fără TVA). Finanțarea provine din cadrul Programului Transport 2021-2027, care susține dezvoltarea infrastructurii rutiere strategice din România.

Lucrările au debutat efectiv în ianuarie 2025, iar durata contractului prevede un termen de execuție de 18 luni. Cu toate acestea, se anunță necesitatea unor ajustări minore în programul de lucru, determinat de adăugarea noului nod rutier în proiect.

De la americani la români: Erbașu continuă moștenirea Bechtel

Tronsonul Suplacu de Barcău – Chiribiș a trecut în custodia Grupului Erbașu, după ce anterior lucrările fuseseră asumate de compania americană Bechtel, cunoscută pentru numeroase proiecte majore de infrastructură. Transferul și reluarea activității au reprezentat un pas important pentru deblocarea unui sector despre care se vorbește de multă vreme în contextul Autostrăzii Transilvania, un proiect vital pentru dezvoltarea circuitului nord-vestic de transport din țară.

Pe lângă această subsecțiune, Autostrada Brașov-Târgu Mureș-Cluj-Oradea cuprinde mai multe tronsoane, toate în diverse stadii de dezvoltare, al căror scop este conectarea marilor orașe transilvănene printr-o infrastructură modernă, rapidă și sigură.

Impactul economic și strategic al completării lotului Suplacu de Barcău – Chiribiș

Realizarea acestei secțiuni contribuie la creșterea mobilității în zona de nord-vest a României, facilitând legături eficiente cu granița de vest, mai precis cu Ungaria. Autostrada Transilvania, care are o lungime totală planificată de peste 450 km, este unul dintre cele mai ample programe de dezvoltare rutieră inițiate în ultimii ani.

Prin această investiție, se așteaptă nu doar o reducere semnificativă a timpilor de deplasare, ci și o stimulare a economiei locale, inclusiv crearea de locuri de muncă pe perioada șantierului, precum și creșterea atractivității regiunii pentru investitori.

Concluzii

Cu peste jumătate din lucrări realizate, lotul Suplacu de Barcău – Chiribiș reprezintă un punct cheie în rețeaua autostrăzilor românești. Prin eficiența constructorilor români de la Grupul Erbașu și sprijinul financiar al Programului Transport 2021-2027, se anunță o finalizare în termen, cu un mic „plus” dat de complexitatea lucrărilor suplimentare.

Astfel, Autostrada Transilvania continuă să prindă contur, aducând noi speranțe pentru o infrastructură rutieră modernă și performantă în România, aliniată standardelor europene.


Acest articol oferă o imagine actualizată asupra stadiului lucrărilor pe lotul Suplacu de Barcău – Chiribiș, segment esențial al Autostrăzii Transilvania, și așteptările privind finalizarea acestei investiții majore.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.