Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Luca Niculescu, coordonatorul național pentru aderarea la OCDE, după adoptarea legii privind plata pensiilor private: „Demonstrăm că ne aliniem la bune practici internaționale”

Redacția23 decembrie 2025
Luca Niculescu, coordonatorul național pentru aderarea la OCDE, după adoptarea legii privind plata pensiilor private: „Demonstrăm că ne aliniem la bune practici internaționale”

Pe scurt

Adoptarea legii privind plata pensiilor private reprezintă un pas esențial în cadrul reformei sistemului de pensii din România, anticipată încă din 2011, la trei ani după înființarea fondurilor private în 2008. Parlamentul a decis excluderea unui singur aliniat contestat la Curtea Constituțională și a făcut astfel un pas concret spre alinierea la standardele OCDE, obiectiv asumat oficial de România pentru anul 2026. Proiectul, elaborat de ASF și inițiat de Ministerul Muncii, reprezintă ultima etapă legislativă a reformei pensiilor, parte integrantă a procesului de aderare a țării noastre la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Luca Niculescu, coordonatorul național pentru aderarea la OCDE, a subliniat că adoptarea legii răspunde recomandărilor prioritare ale OCDE, asigurând stabilitatea sistemului și predictibilitate financiară pentru beneficiari, consolidând totodată angajamentul României de a implementa bune practici internaționale și reforme necesare. Noua legislație urmează să fie promulgată de președintele României și va intra în vigoare la un an de la publicarea în Monitorul Oficial, marcând astfel un progres semnificativ în procesul de integrare europeană și economică a țării în cadrul OCDE. Acest demers legislativ se dorește a fi o garanție a unui sistem de pensii private sustenabil și modern, conform celor mai exigente standarde internaționale, reflectând voința României de a se poziționa în rândul economiilor dezvoltate și stabile.

Luca Niculescu, coordonatorul național pentru aderarea la OCDE, după adoptarea legii privind plata pensiilor private: „Demonstrăm că ne aliniem la bune practici internaționale”

Luca Niculescu, coordonatorul național pentru aderarea la OCDE, după adoptarea legii privind plata pensiilor private: „Demonstrăm că ne aliniem la bune practici internaționale”

Un pas important în cadrul procesului de reformă a sistemului de pensii din România a fost făcut, odată cu adoptarea recentă a legii privind plata pensiilor private. Această etapă legislativă era inclusă încă din planurile inițiale ale reformei, care prevedea adoptarea legii începând cu anul 2011, la trei ani după înființarea fondurilor de pensii private în 2008.

În urma dezbaterilor, Camera Deputaților a decis excluderea unui singur alineat din legea contestată anterior la Curtea Constituțională a României (CCR) de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), dar și de grupul parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR). Proiectul legislativ a fost adoptat pe 16 octombrie, Camera Deputaților fiind forul decizional în această fază. Inițiativa a fost elaborată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și introdusă în circuitul legislativ de Ministerul Muncii în luna august, parte din pregătirea ultimei faze a reformei sistemului de pensii.

Această măsură este parte integrantă a angajamentului României pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), proces care vizează alinierea cadrului legislativ și instituțional la standardele internaționale și bunele practici promovate de OCDE. România și-a asumat oficial obiectivul de a deveni membru OCDE până la sfârșitul anului 2026.

Luca Niculescu, coordonatorul național al procesului de aderare la OCDE, a explicat pentru Mediafax importanța adoptării acestei legi. „Prin aprobarea legii referitoare la plata pensiilor private, în conformitate cu decizia CCR, România face un pas înainte spre aderarea la OCDE. În acest proces, legislația și politicile naționale au fost evaluate față de standardele și practicile de top ale organizației, inclusiv în domeniul pensiilor private. Adoptarea acestei legi răspunde uneia dintre recomandările prioritare primite în urma evaluării OCDE”, a menționat Niculescu.

Coordonatorul a subliniat că alinierea la cerințele OCDE este esențială pentru a asigura stabilitatea sistemului de pensii private și predictibilitatea financiară pentru toți beneficiarii. „Acestea sunt principiile fundamentale promovate de OCDE în domeniul pensiilor private. Prin adoptarea legii de către Parlament, demonstrăm hotărârea României de a respecta bunele practici internaționale și de a implementa reformele necesare pentru a avansa în procesul de integrare în OCDE”, a concluzionat Niculescu.

Următorul pas este trimiterea proiectului de lege la promulgare în Palatul Cotroceni. Legea va intra în vigoare la un an de la publicarea sa în Monitorul Oficial al României, oferind astfel timp pentru pregătirea implementării acesteia.

Adoptarea acestei legi marchează o etapă crucială în modernizarea sistemului de pensii private din România, consolidând totodată poziția țării pe drumul către aderarea la OCDE, o organizație care promovează standarde ridicate în domeniul economic și social la nivel internațional.


Pentru mai multe noutăți despre reforma sistemului de pensii și procesul de aderare la OCDE, rămâneți conectați cu cele mai recente informații oferite de experți și autorități.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.