Știri naționale și internaționale

Ministerul Energiei spune că șapte companii din subordine, inclusiv Hidroelectrica, au făcut numiri conforme. Pașii pentru ridicarea suspendării plății din PNRR

Redacția•27 noiembrie 2025

Pe scurt

Ministerul Energiei a anunțat că șapte companii din subordine, inclusiv Hidroelectrica, au realizat numiri conforme cu noile cerințe legale și că procesul de recrutare în sectorul energetic avansează spre finalizare, urmând ca până la data de 28 noiembrie să fie finalizate toate numirile necesare în cadrul companiilor, în conformitate cu jalonul 121 privind guvernanța corporativă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cu toate acestea, procedura de selecție pentru poziția de director general al Hidroelectrica s-a încheiat fără propunere de numire, iar situația este analizată și comunicată Comisiei Europene, urmând ca Ministerul Energiei să acționeze în funcție de interpretarea acesteia. Hidroelectrica a finalizat cu succes numirile pentru Consiliul de Supraveghere, dar eșecul în desemnarea directorilor executivi va genera o penalizare de aproximativ 12 milioane de euro, din totalul de 227 de milioane de euro aferente jalonului 121. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a afirmat că peste 90% dintre companiile din sectorul energetic vor respecta termenul limită de 28 noiembrie pentru completarea conducerilor conform cerințelor PNRR și că pierderea financiară va fi proporțională cu pozițiile neocupate, estimând o penalizare totală de peste 20 milioane de euro pentru întregul sector, însă nu întreaga sumă. Toate procedurile de selecție au fost realizate conform noului cadru legal, respectând principiile de transparență, competitivitate și guvernanță corporativă estipulate de OCDE, iar documentele suport pentru selecții au fost deja transmise Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru ridicarea suspendării plăților din PNRR, care este prevăzută până la finele acestui an. Astfel, în ciuda unor mici impedimente, Ministerul Energiei manifestă o determinare clară pentru a îndeplini toate condițiile impuse de Comisia Europeană și pentru a maximiza fondurile PNRR destinate sectorului energetic românesc.

Ministerul Energiei: Șapte companii, inclusiv Hidroelectrica, au făcut numiri conforme. Ce urmează pentru ridicarea suspendării plăților din PNRR

Ministerul Energiei a anunțat că șapte companii din subordine, printre care și Hidroelectrica, au realizat numiri conforme cu cerințele privind guvernanța corporativă, în cadrul proceselor de selecție prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Totodată, instituția a detaliat pașii necesari pentru ridicarea suspendării plății fondurilor europene aferente jalonului 121.

Hidroelectrica reia procedura pentru numirea directorului general

Într-un comunicat oficial dat publicității miercuri seara, Hidroelectrica a confirmat reluarea procesului de selecție pentru poziția de director general (CEO). Această decizie vine după ce niciunul dintre candidații inițiali nu a întrunit toate condițiile obligatorii pentru a fi numit în funcție, o situație similară cu cea înregistrată recent pentru postul de director financiar (CFO). În schimb, numirile pentru noul Consiliu de Supraveghere al Hidroelectrica s-au finalizat cu succes.

Potrivit Ministerului Energiei, procesul de recrutare pentru pozițiile din companii s-a încheiat, urmând ca până la data de 28 noiembrie să fie realizate și ultimele numiri, inclusiv pentru alte două societăți energetice. Adunările Generale ale Acționarilor sunt deja convocate pentru a valida aceste decizii.

Raportarea către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și următorii pași

Ministerul Energiei transmite în prezent Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) documentele aferente selecțiilor și numirilor efectuate. Termenul-limită pentru transmiterea tuturor informațiilor este 28 noiembrie 2025, conform deciziei care a suspendat temporar plata fondurilor europene. Pe baza acestor documente, se va solicita ridicarea suspendării sumelor pentru companiile vizate.

Referitor la eșecul selecției pentru funcția de CEO la Hidroelectrica, procedura realizată în conformitate cu OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice a fost încheiată fără o propunere de numire, iar această situație va fi transmisă și analizată de Comisia Europeană. Ministerul Energiei a precizat că a făcut toate demersurile pentru a respecta cerințele jalonului 121 și că va acționa în funcție de răspunsul și interpretarea Comisiei Europene.

Proceduri conforme cu legislația și standardele OCDE

Conducerea Ministerului subliniază că toate procedurile de selecție au fost desfășurate conform noului cadru legislativ, cu implicarea membrilor Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) și respectând integral principiile guvernanței corporative, transparenței și competitivității cerute de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

În total, la nivelul Ministerului Energiei trebuiau ocupate 43 de poziții-cheie pentru a satisface cerințele PNRR, în cadrul unui pachet de finanțare de 227 de milioane de euro aferent jalonului 121.

Ministrul Bogdan Ivan: peste 90% dintre companii vor respecta termenul limită

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat pentru Mediafax că peste 90% dintre societățile energetice au proceduri în curs de finalizare și vor respecta termenul-limită al jalonului – 28 noiembrie 2023. Acest jalon trebuia realizat încă din trimestrul trei al anului 2022, dar a fost întârziat în unele cazuri.

În privința situațiilor litigioase apărute, ministrul a precizat că acestea sunt tratate punctual și că unele aspecte nu pot fi controlate nici de autoritatea tutelară, nici de companii – cum ar fi contestațiile în instanță. De asemenea, Bogdan Ivan a estimat că din suma totală de 227 de milioane de euro aferente jalonului, se va reuși salvarea a cel puțin 90%, deși suma exactă nu poate fi comunicată înainte de încheierea tuturor proceselor.

Penalizările aferente numirilor neterminate, evaluate proporțional

Referindu-se în mod specific la situația Hidroelectrica, ministrul a explicat că nefinalizarea procedurii pentru două poziții executive va duce la o penalizare de circa 12 milioane de euro – respectiv câte 6 milioane pentru fiecare post neocupat în directorat. Această sumă reprezintă aproximativ 10% din valoarea totală aferentă jalonului și reflectă proporțional pozițiile neacoperite.

Bogdan Ivan a ținut să sublinieze că nu întregul volum de 227 de milioane de euro este pus în pericol, ci doar sumele legate strict de posturile rămase vacante.

Consecințele nefinalizării la termen a numirilor executive

Eșecul numirii a doi șefi executivi la Hidroelectrica, cea mai mare companie de producție de energie din România, va costa țara circa 12 milioane de euro din PNRR. Mai mult, dacă toate numirile din companiile energetice nu sunt finalizate până la termenul de 28 noiembrie, penalizarea totală depășește 20 de milioane de euro, a avertizat ministrul Energiei.

În concluzie, Ministerul Energiei respectă pașii impuși pentru îndeplinirea condițiilor impuse de PNRR și colaborează cu MIPE și Comisia Europeană pentru a soluționa eventualele probleme, urmărind ridicarea suspendării plăților și recuperarea cât mai mare a fondurilor europene.

Sursa: Mediafax

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.