Știri naționale și internaționale

Ministrul Energiei. Trei companii și-au manifestat intenția de a cumpăra rafinăria și benzinăriile Lukoil din România. Care ar fi scenariul preferat de Bogdan Ivan

Redacția•25 noiembrie 2025

Pe scurt

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că trei companii și-au manifestat intenția de a cumpăra rafinăria și rețeaua de benzinării Lukoil din România, active care în prezent sunt în proces de tranzacție între două entități private, iar statul român își dorește ca această tranzacție să se încheie cât mai rapid pentru a evita perturbări în piața energetică. Rafinăria era deja oprită pentru mentenanță din octombrie, fără să se înregistreze penurie semnificativă. România nu a solicitat prelungirea sancțiunilor impuse de SUA companiei Lukoil, având în vedere că nu este dependentă de importurile de hidrocarburi din Rusia, iar aplicarea sancțiunilor este tratată ca o decizie politică clară. În paralel, Ministerul de Externe, împreună cu alte instituții guvernamentale și cu sprijin tehnic din partea Ministerului Energiei, lucrează la crearea unui cadru legal pentru supravegherea activelor Lukoil după tranzacție. Negocierile pentru vânzarea activelor Lukoil sunt internaționale, implicând companii din SUA, România și alte state membre UE, iar detaliile privind cumpărătorii sunt confidențiale. În ceea ce privește Romgaz, partener în concesiunea din Marea Neagră cu Lukoil, ministrul a asigurat că nu va fi afectat de această situație și că se analizează modalitățile de exercitare a dreptului de preempțiune de către Romgaz, în conformitate cu sancțiunile OFAC. De asemenea, statul român a eliminat orice legătură comercială care ar fi putut afecta Romgaz sau alte companii majore din România în contextul sancțiunilor. Ministerul Energiei subliniază că, deși decizia finală aparține părților private implicate în negocieri, este pregătit să sprijine tranzacția pentru a asigura continuitatea activității economice în sectorul energiei din România, respectând totodată sancțiunile internaționale impuse.

Ministrul Energiei: Trei companii au exprimat interes pentru achiziția rafinăriei și benzinăriilor Lukoil din România. Care este opțiunea preferată a lui Bogdan Ivan

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a confirmat că există un interes real din partea a trei companii pentru cumpărarea activelor Lukoil din România, respectiv rafinăria și rețeaua de benzinării. „Rafinăria a fost oprită încă din a doua jumătate a lunii octombrie pentru lucrări de mentenanță, iar piața nu a resimțit o penurie semnificativă din această cauză”, a subliniat oficialul.

Negocieri în desfășurare între companii private

Potrivit declarațiilor ministrului, negocierile se poartă direct între Lukoil și potențialii cumpărători, iar statul român este informat de câteva săptămâni despre intențiile acestora. „Există un interes clar ca această tranzacție să fie finalizată cât mai repede, însă este vorba despre o decizie care aparține exclusiv părților private implicate”, a adăugat Bogdan Ivan.

România menține și aplică sancțiunile nu solicită prelungiri

Referitor la sancțiunile impuse de SUA asupra companiei Lukoil, ministrul a reafirmat poziția fermă a țării noastre: „România nu a solicitat prelungirea termenelor de aplicare a sancțiunilor. Spre deosebire de unele state vecine, nu suntem dependenți de hidrocarburile rusești sau de importurile de la Lukoil, motiv pentru care respectăm fără echivoc sancțiunile impuse.”

Ivan a insistat asupra faptului că, imediat după aplicarea sancțiunilor, speră ca tranzacția să fie finalizată rapid astfel încât activitățile economice să nu sufere niciun impact major.

Cadrul legal pentru supravegherea activelor rusești, consolidat

Pe de altă parte, ministrul a anunțat și demersurile guvernamentale pentru întărirea cadrului legislativ care să permită o monitorizare strictă a activelor și afacerilor cu legături rusești din România. „Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu alte instituții relevante, lucrează la un act normativ care să asigure supravegherea acestor active. Ministerul Energiei contribuie cu expertiza tehnică pentru a crea acest mecanism legal, iar proiectul va fi supus transparenței decizionale în curând”, a explicat Ivan.

Negocieri cu potențiali cumpărători la nivel global și național

Întrebat de Mediafax despre cine sunt potențialii cumpărători, ministrul a menționat că discuțiile se poartă atât pe plan național, cât și internațional. „Sunt companii din Statele Unite, România, dar și alte țări membre UE interesate să preia activele. Toate opțiunile sunt analizate, iar tranzacția este exclusiv între companii private, unde statul are o influență limitată.”

Deși nu a dezvăluit numele acestor jucători pentru a respecta clauzele de confidențialitate și legislația specifică, Bogdan Ivan a punctat că procesul este unul standard, similar celor aplicate și în cazul altor companii cu capital din Federația Rusă, conform legislației în vigoare din 2022, actualizată pentru 2025.

Situația Romgaz și concesiunea din Marea Neagră, neafectată

Ministrul Energiei a clarificat și aspectele legate de Romgaz, partener al Lukoil în exploatarea perimetrului Trident din Marea Neagră. „Procedurile sunt în desfășurare pentru a stabili modalitatea în care sancțiunile se vor aplica, inclusiv clarificări privind dreptul de preemțiune al Romgaz. Sunt discuții tehnice cu toate părțile implicate, inclusiv cu autoritățile americane OFAC.”

De asemenea, Ivan a întărit poziția oficială a guvernului de a proteja compania națională de gaze naturale de orice efect negativ generat de sancțiuni. „Am intervenit încă de la început pentru a elimina orice asociere comercială între Romgaz și Lukoil, astfel încât să prevenim inserarea în listele negre”, a explicat ministrul.

Sprijin total pentru finalizarea tranzacției

Bogdan Ivan a mai precizat că, deși nu deține toate informațiile despre negocieri, este conștient de faptul că ele sunt în plină desfășurare de săptămâni bune și că statul român oferă tot suportul legal posibil pentru ca impresionanții convergenți să finalizeze tranzacția.

„Există două entități deținute de Lukoil în România, iar discuțiile sunt comerciale, cu toate variantele pe masă. Dacă aș avea atribuția să închid tranzacția, aș face-o cu mare bucurie”, a concluzionat ministrul Energiei.

În concluzie, schimbările majore care vizează pietele de carburanți și rafinare din România sunt pe cale să fie realizate printr-un proces transparent, negociat în premieră privat, sub observarea atentă a statului român și în conformitate cu sancțiunile internaționale aplicate în contextul geopolitic actual.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.