Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Mitică Dragomir a cerut ordin de protecție împotriva protestatarului Marian Ceaușescu

Redacția17 noiembrie 2025
Mitică Dragomir a cerut ordin de protecție împotriva protestatarului Marian Ceaușescu

Pe scurt

Mitică Dragomir a inițiat o cerere pentru obținerea unui ordin de protecție împotriva protestatarului Marian Ceaușescu, cunoscut pentru acțiunile sale vehemente împotriva politicienilor și inculpaților în dosare de corupție, pe care îi urmărește și filmează frecvent la intrarea în instanțe. Conform datelor portalului instanțelor de judecată, Dragomir este reclamantul în acest proces, iar Ceaușescu este pârâtul, cauza aflându-se în faza de fond, fără o soluție pronunțată încă, judecătorii analizând în continuare cererea fostului șef al LPF. Acest demers juridic vine după o perioadă marcată de tensiuni și confruntări directe, inclusiv altercații fizice din 2022, între cei doi, care s-au repetat chiar pe holurile și în fața instanțelor, legate de procesele penale în care Dragomir a fost sau este implicat, astfel sporind interesul public și mediatic asupra acestui conflict. Astfel, cazul capătă amploare atât prin prisma implicării judiciare, cât și a impactului social generat de protestele și confruntările dintre personalitățile implicate.

Mitică Dragomir a cerut ordin de protecție împotriva protestatarului Marian Ceaușescu

Fostul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, Mitică Dragomir, a făcut o cerere oficială pentru un ordin de protecție împotriva protestatarului Marian Ceaușescu, cunoscut sub numele de Marian Moroșanu – Tivilic, conform datelor disponibile pe portalul instanțelor de judecată. Dosarul se află în această perioadă în faza de fond, fiind în curs de analiză de către judecători, care urmează să decidă dacă îi vor acorda sau nu fostului șef LPF măsura de protecție solicitată.

Contextul întrevederii în justiție

Cererea lui Dragomir are loc în contextul unor conflicte tensionate care au escaladat în ultima perioadă între cele două părți. Marian Ceaușescu este un protestatar recunoscut pentru acțiunile sale intense împotriva politicienilor și a persoanelor implicate în dosare de corupție. Acesta obișnuiește să îi aștepte pe cei vizați la intrările în instanțe, unde îi confruntă și îi filmează pentru a transmite în direct pe rețelele sociale, creând astfel un veritabil spectacol public.

Confruntări directe la instanțe

Cele mai recente episoade de tensiune dintre Dragomir și Ceaușescu s-au petrecut chiar în incinta instanțelor de judecată și în imediata apropiere a acestora. Marian Ceaușescu l-a abordat de mai multe ori pe fostul lider al LPF în legătură cu procesele penale în care Dragomir a fost sau este implicat, provocând dispute care au atras atenția celor prezenți. Aceste incidente au generat un climat tensionat, iar cu timpul relația dintre cei doi a devenit din ce în ce mai dificilă.

Conflicte care durează de peste un an

Sursele istorice relevă că neînțelegerile dintre Mitică Dragomir și Marian Ceaușescu se întind încă din anul 2022. Atunci au fost înregistrate chiar și altercații fizice între cei doi, momente captate de camerele de supraveghere și difuzate pe posturile TV, amplificând vizibilitatea disputelor lor. De atunci, incidentul a generat o relație adversă de durată, care a culminat acum cu solicitarea de ordin de protecție.

Ce urmează în proces

În acest moment, instanța încă nu a pronunțat o hotărâre privind măsura solicitată de Mitică Dragomir. Judecătorii vor analiza în detaliu argumentele prezentate de reclamant și circumstanțele în care s-au desfășurat confruntările, urmând să stabilească dacă există temei legal pentru acordarea ordinului de protecție. Decizia va avea implicații importante pentru ambele părți, mai ales în ceea ce privește accesul protestatarului la locurile unde sunt desfășurate procesele ce privesc fostul șef al LPF.


În concluzie, situația tensionată dintre Mitică Dragomir și Marian Ceaușescu continuă să fie în atenția publică, în condițiile în care conflictele lor au depășit de mult cadrul protestelor obișnuite. Rămâne de văzut ce hotărâre vor lua judecătorii în privința cererii de protecție, urmând ca evenimentele să evolueze în funcție de deciziile instanței și de comportamentul ambelor părți implicate.

Pentru a rămâne la curent cu ultimele noutăți despre acest caz și alte subiecte din justiție, vă recomandăm să urmăriți portalul instanțelor și sursele de știri specializate.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleJustiţie

Articole similare

CCR amână decizia privind pensiile magistraților pentru luni

Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru data de 10 decembrie 2025 decizia privind legea pensiilor magistraților, după ce la una dintre ședințele de dezbatere judecătorii au suspendat temporar discuțiile asupra acestui subiect delicat. Sesizarea a fost făcută de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a contestat modificările legislative, susținând că acestea încalcă independența justiției și elimină practic pensia de serviciu a magistraților, măsuri ce au fost adoptate unanim de 102 judecători. Legea, a doua formă adoptată în Parlament după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea, prevede stabilirea pensiilor la un plafon de maximum 70% din ultimul salariu net, creșterea vechimii necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani și majorarea vârstei de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani. De asemenea, cuantumul pensiei ar urma să reprezinte 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu o perioadă de tranziție extinsă la 15 ani începând cu 1 ianuarie 2026, timp în care vârsta de pensionare va crește gradual cu câte un an. Prima formă a legii fusese respinsă pe 20 octombrie de CCR, care a criticat faptul că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii, iar întreaga situație reflectă un moment tensionat între puterile statului privind drepturile și condițiile de pensionare ale magistraților. Această amânare a deciziei CCR menține subiectul în prim-planul dezbaterilor juridice și politice din România, subliniind importanța unei soluții echilibrate care să respecte atât independența justiției, cât și sustenabilitatea sistemului de pensii speciale.

Le Monde: Ruși care evită sancțiunile UE, cu documente românești false. Cum a devenit România o poartă de intrare în Europa

Articolul din Le Monde dezvăluie o rețea complexă de cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Rusia care au evitat sancțiunile Uniunii Europene prin obținerea ilegală a cetățeniei române, folosind documente false și adrese fictive, în special în comuna Vârfu Câmpului din nordul României, unde populația aparent s-a dublat inexplicabil în ultimul deceniu. Anchetele demarate după ce prezența la vot a arătat o discrepanță majoră între numărul celor înscriși și cel al participanților au scos la iveală implicarea unor funcționari corupți din serviciile de stare civilă, sprijiniți de localnici, care au emis ilegal mii de acte de identitate și certificate de cetățenie, unele falsificate complet. Cercetările s-au extins rapid în 2025 în județele Botoșani, Suceava și București, unde a fost descoperit un grup infracțional format din cetățeni ucraineni, susținut de avocați, notari și traducători, care au depus peste 900 de cereri frauduloase pentru redobândirea cetățeniei române, majoritatea pentru ruși ce căutau acces în Uniunea Europeană și spațiul Schengen, inclusiv pentru a evita sancțiunile și a-și stabili o reședință fiscală legală. Autoritățile au găsit că peste 18.700 de persoane din fostul bloc sovietic aveau adrese fictive în România și că unii ar fi folosit identitatea unor soldați ucraineni decedați în conflict pentru a obține documente românești. Legea românească permite redobândirea cetățeniei pentru cei cu strămoși pe teritoriul României Mari, inclusiv actuala Republică Moldova și părți din Ucraina, fiind un instrument folosit legal de aproape un milion de moldoveni și mii de ucraineni după aderarea României la UE în 2007. Cu toate acestea, rețelele infracționale au exploatat distrugerea arhivelor și au creat genealogii inventate, vânzând certificate în doar câteva săptămâni pe sume de zeci de mii de euro, un avocat dezvăluind un caz de 75.000 euro plătiți pentru astfel de documente. Pentru a contracara aceste fraude, din 2024 România a instituit obligativitatea unui certificat de limba română pentru procesul de redobândire a cetățeniei, măsură menită să asigure integritatea și rigoarea procedurilor, reflectând astfel o reacție oficială la o problemă care transformă România într-o poartă de intrare sigură, dar și vulnerabilă, către Europa.

Nicușor Dan anunță un Referendum în Corpul magistraților: „Dacă magistrații consideră că CSM nu acționează în interes public, CSM va pleca de urgență”

Nicușor Dan a anunțat organizarea în ianuarie a unui Referendum dedicat Corpului Magistraților, prin care dorește să clarifice suspiciunile legate de integritatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în contextul acuzațiilor recente apărute după un documentar publicat de Recorder. Potrivit declarațiilor sale, doar un număr redus de magistrați – aproximativ 20 în mod individual și alți 20 reprezentând asociații – și-au manifestat intenția de a discuta public, în contrast cu cei aproape o mie care ar trebui implicați. Nicușor Dan a subliniat că acuzațiile prezentate nu sunt încă fapte confirmate, ci sesizări care necesită verificări îndelungate, însă problema este una serioasă datorită suspiciunilor privind acțiunile CSM. Intenția referendumului este de a răspunde clar întrebării esențiale „Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”, iar în cazul în care magistrații vor considera că acest organism nu acționează corect, Nicușor Dan a avertizat că CSM va fi obligat să plece de urgență, deschizând astfel o dezbatere crucială pentru transparență și reformă în justiția românească. Această inițiativă captează atenția asupra unui sistem judiciar aflat sub presiune și are potențialul de a influența structura de guvernanță a magistraturii în România.