Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Parc fotovoltaic pe 8 hectare la Aeroportul din Cluj. Aeroportul vrea să atingă autonomia energetică în 2027

Redacția29 decembrie 2025
Parc fotovoltaic pe 8 hectare la Aeroportul din Cluj. Aeroportul vrea să atingă autonomia energetică în 2027

Pe scurt

Aeroportul Internațional Cluj demarează un proiect ambițios de construire a unui parc fotovoltaic pe o suprafață de aproximativ 8 hectare, ca parte a strategiei de a atinge autonomia energetică până în 2027, prin instalarea a aproape 7.500 de panouri solare cu o capacitate totală de 4,99 MW, un sistem de stocare a energiei de 12 MWh și pompe de căldură ce folosesc energie regenerabilă de 300 kWt. Contractul de finanțare, semnat cu Ministerul Transporturilor, implică fonduri europene de peste 30 de milioane de lei dintr-un buget total de peste 55,5 milioane, restul fiind susținut de aeroport. Acest proiect vizează creșterea independenței energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a costurilor energetice, fiind aliniat atât cu politicile naționale cât și europene privind tranziția către energie verde. Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, subliniază importanța proiectului pentru reducerea costurilor prin utilizarea surselor regenerabile, iar directorul aeroportului, David Ciceo, afirmă că investiția în capacități de producere și stocare a energiei destinate autoconsumului reprezintă un pas crucial spre reducerea emisiilor de carbon la zero până în 2050. Implementarea proiectului este estimată să se finalizeze în maximum 12 luni, în perioada 2026-2027, consolidând Aeroportul din Cluj ca un lider în tranziția energetică sustenabilă la nivel național.

Parc fotovoltaic pe 8 hectare la Aeroportul din Cluj. Aeroportul vrea să atingă autonomia energetică în 2027

Aeroportul Internațional din Cluj face un pas hotărât spre sustenabilitate și independență energetică prin implementarea unui parc fotovoltaic extins, proiect finanțat în mare parte din fonduri europene. Contractul pentru finanțarea acestui proiect important a fost semnat recent cu Ministerul Transporturilor, marcând începutul unui demers ambițios de tranziție către surse de energie regenerabilă.

Detalii despre proiect

Parcul fotovoltaic va ocupa o suprafață de aproximativ 8 hectare, unde vor fi instalate aproape 7.500 de panouri solare, ce vor genera o capacitate totală de producție de 4,99 MW. Pe lângă acestea, proiectul include și un sistem avansat de stocare a energiei cu o capacitate de 12 MWh, precum și pompe de căldură cu o putere de 300 kWt, care vor funcționa exclusiv pe bază de energie regenerabilă.

Implementarea acestui sistem complex este gândită nu doar pentru a asigura o sursă curată de energie, ci și pentru a contribui semnificativ la autonomia energetică a aeroportului în următorii ani.

Beneficiile așteptate

Prin această investiție, Aeroportul din Cluj urmărește să atingă mai multe obiective esențiale. Primul și cel mai important este creșterea independenței energetice, reducând dependența de energia convențională, care implică costuri și un impact negativ asupra mediului. În același timp, se va diminua semnificativ amprenta de carbon, diminuând emisiile de gaze cu efect de seră, în linie cu țintele naționale și europene pentru combaterea schimbărilor climatice și promovarea tranziției către o economie verde.

De asemenea, investiția va conduce la o reducere substanțială a cheltuielilor legate de consumul de energie electrică, ceea ce contribuie la stabilitatea financiară pe termen lung a aeroportului, un avantaj important în contextul actual economic.

Opinie din administrația locală

Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a subliniat importanța proiectului în contextul actual: „Independența energetică reprezintă unul dintre pilonii strategici ai dezvoltării dureabile pe care ne concentrăm acum. Sprijinim cu entuziasm acest proiect al aeroportului, care se aliniază perfect cu planurile noastre județene de reducere a costurilor și de utilizare eficientă a energiei verzi pentru a crește autonomia energetică.”

Viziunea conducerii Aeroportului

David Ciceo, directorul Aeroportului Internațional Cluj, a explicat că investiția va avea o dublă funcție: „Ne vom concentra pe dezvoltarea capacităților de producere a energiei electrice din surse regenerabile, dar și pe implementarea unor sisteme moderne de stocare, menite să deservească exclusiv autoconsumului. Ne propunem ca până în 2027 să atingem autonomia energetică, ceea ce reprezintă un pas major în strategia aeroportului de a elimina complet emisiile de carbon până în anul 2050.”

Costurile și calendarul proiectului

Valoarea totală a proiectului fotovoltaic depășește 55,5 milioane de lei. Din această sumă, peste 30 de milioane de lei vor fi acoperiți de fonduri europene, restul finanțării fiind asigurat din bugetul aeroportului. Implementarea planificată se desfășoară pe o perioadă de aproximativ 12 luni, cu termen de finalizare estimat între anii 2026 și 2027.


Prin această inițiativă, Aeroportul Internațional Cluj se poziționează ca un exemplu relevant în domeniul tranziției energetice din România, contribuind decisiv la crearea unor infrastructuri moderne, eficiente și prietenoase cu mediul. Realizarea acestui parc fotovoltaic este o dovadă clară că dezvoltarea economică poate merge mână în mână cu protejarea mediului și responsabilitatea față de viitor.

Tags: #AeroportCluj #energieverde #fotovoltaic #independențăenergetică #energieRegenerabilă #sustenabilitate #fondurieuropene

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.