Știri naționale și internaționale

Presa maghiară despre multinaționala suedeză care „fuge” din România

Redacția•13 decembrie 2025

Pe scurt

Multinaționala suedeză Holmbergs Safety Systems, care deține o fabrică importantă în nord-estul României, cu o suprafață de 14.000 mp ce cuprinde hale de asamblare, depozite și birouri, a decis să își închidă activitatea după un declin sever în performanțele financiare și operaționale. Fabrica, deschisă în 2007 și achiziționată în 2020 de Holmbergs de la compania românească Te-Rox Prod, producea centuri de siguranță, scaune pentru copii și huse pentru scaune, angajând la început 550 de persoane și raportând o cifră de afaceri de peste 70 de milioane de lei. Însă până în 2024, numărul angajaților a scăzut drastic la 370, iar veniturile s-au redus cu aproape jumătate, ajungând la 34,1 milioane de lei, compania încheind anul anterior cu o pierdere de aproape 5 milioane de lei și o datorie care a crescut la aproape 11 milioane de lei. În fața acestor dificultăți, Holmbergs a inițiat la începutul anului procedura de faliment, renunțând ulterior la planurile de reorganizare și depunând cererea oficială de faliment în luna iunie, invocând creșterea semnificativă a costurilor cu energia, transportul și forța de muncă. Raportul de lichidare CITR a scos la iveală că insolvența a fost agravată major de incapacitatea unuia dintre cei mai mari clienți francezi de a-și onora plățile, ceea ce a contribuit substanțial la colapsul filialei românești a grupului. Acest caz reflectă dificultățile tot mai mari cu care se confruntă companiile multinaționale în România, în contextul creșterii costurilor operaționale și al mediului economic instabil, generând un interes crescut în presa maghiară cu privire la „fuga” acestor firme din piața locală.

O fabrică importantă situată în nord-estul României, cu o suprafață totală de aproximativ 14.000 de metri pătrați, pare că își închide porțile, iar presa maghiară relatează pe larg despre acest eveniment. Un lucru remarcabil în această poveste este faptul că vorbim despre o unitate industrială care a fost în trecut apreciată pentru producția sa de centuri de siguranță, scaune pentru copii și huse pentru scaune auto, dar care acum este nevoită să își înceteze activitatea.

Despre fabrică și evoluția acesteia

Fabrica este formată din hale de asamblare, depozite și un corp de clădire dedicat birourilor, fiind inițial deschisă în anul 2007. Inițial, aceasta a aparținut companiei românești Te-Rox Prod, dar în 2020 a fost preluată de firma suedeză Holmbergs Safety Systems, specializată în sisteme de siguranță auto. Prețul de pornire pentru vânzarea unității este estimat la 2,49 milioane de euro, adică aproximativ 950 de milioane de forinți maghiari.

La momentul achiziției în 2020, compania număra 550 de angajați și înregistra o cifră de afaceri de peste 70 de milioane de lei. Însă, în doar câțiva ani, lucrurile au luat o turnură nefavorabilă. Până în anul 2024, numărul angajaților s-a redus dramatic până la 370, iar veniturile din vânzări au scăzut semnificativ, la 34,166 milioane de lei.

Probleme financiare și faliment

Situația financiară a filialei Holmbergs Safety Systems din România s-a înrăutățit vizibil, iar anul trecut compania a încheiat exercițiul financiar cu o pierdere de aproape 5 milioane de lei. În paralel, datoria totală a crescut spre 10,8 milioane de lei, ceea ce a sporit presiunea asupra managementului suedez. În acest context dificil, la începutul acestui an a fost inițiată procedura de faliment.

Compania suedeză a încercat inițial o reorganizare, însă succesul acestei soluții a fost limitat, iar în luna iunie s-a luat decizia definitivă de a depune cererea de faliment. Holmbergs a justificat această hotărâre invocând creșterea accentuată a prețurilor la energie, majorarea costurilor de transport și creșterea salariilor angajaților, factori care au deteriorat echilibrul financiar al succursalei locale.

Totuși, investigațiile mai detaliate, care au fost consemnate în raportul de lichidare al companiei CITR, au scos la iveală un aspect esențial: insolvența unui dintre cei mai importanți clienți ai firmei, aflat în Franța, a avut un impact major asupra situației economice a fabricii din România. Acest client nu a putut să-și onoreze obligațiile financiare, ceea ce a declanșat un efect de domino negativ pentru Holmbergs Safety Systems.

Implicații și context

Relatările din presa maghiară, precum cele de la vg.hu care citează economedia.ro, subliniază că retragerea acestui important jucător străin din industria locală este un semnal îngrijorător pentru economia din regiune. Impactul asupra forței de muncă este deja vizibil prin reductia semnificativă a numărului de angajați, iar perspectiva redresării în următorii ani pare dificilă.

Fabrica, care a fost până nu demult o sursă importantă de locuri de muncă în nord-estul României, riscă să devină un exemplu elocvent al problemelor cu care se confruntă multe companii din agricultura industrială și manufactură, în contextul creșterii costurilor și instabilității financiare cauzate și de situația economică globală.

Concluzie

Astfel, povestea Holmbergs Safety Systems România ilustrează dificultățile pe care le poate întâmpina o filială a unei multinaționale în fața unor condiții economice adverse și a riscurilor generate de parteneri comerciali insolvabili. În timp ce fostul proprietar suedez se retrage, rămân întrebări serioase despre viitorul locurilor de muncă și a industriei producției de componente auto în această zonă a României.

În ansamblu, cazul acestei fabrici reflectă o tendință mai largă de reevaluare a investițiilor străine în regiunile mai puțin dezvoltate din Europa de Est și subliniază importanța unui mediu economic stabil și predictibil pentru susținerea afacerilor pe termen lung.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.