Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
ȘtiriCT24
ȘtiriCT24
știri locale
Meniu
Azi în ConstanțaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăAdministrațieBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Prima reacție a OMV Petrom după ce Ilie Bolojan a anunțat că grupul renunță la arbitrajul de la Paris privind Neptun Deep. Declarațiile Christinei Verchere

Redacția•10 decembrie 2025
Prima reacție a OMV Petrom după ce Ilie Bolojan a anunțat că grupul renunță la arbitrajul de la Paris privind Neptun Deep. Declarațiile Christinei Verchere

Pe scurt

OMV Petrom reafirmă angajamentul său ca partener de lungă durată al României în valorificarea resurselor naturale, marcând o etapă nouă în sectorul energetic al țării prin colaborarea cu statul român pentru a asigura continuitatea și creșterea prezenței regionale, concentrându-se pe explorarea și dezvoltarea gazelor naturale în ape de mare adâncime și a zăcămintelor mature din România, după ce Ilie Bolojan a anunțat renunțarea la arbitrajul de la Paris privind Neptun Deep; compania a anunțat progresul semnificativ în activitățile de explorare petrolieră, exemplificat prin forarea sondei Anaconda-1 la aproximativ 1.500 metri adâncime în Marea Neagră, la 200 km de Constanța, şi estimând o adâncime totală de aproape 3.800 metri, cu un buget de până la 90 milioane de euro și prelungirea licenței de explorare pentru Perimetrul XIX Neptun; totodată, OMV Petrom anticipează o creștere cu 40% a redevențelor onshore datorată modificărilor legislației fiscale pentru a stimula investițiile în gaze naturale; compania va suporta pe termen lung, până în 2026, obligațiile istorice de mediu și de abandonare estimate la circa 600 milioane euro, conform contractului de privatizare, iar impactul net al acestor obiective va fi comunicat după finalizarea evaluărilor legislative și contractuale, asigurând astfel o dezvoltare sustenabilă și responsabilă a resurselor energetice ale României.

Prima reacție a OMV Petrom după ce Ilie Bolojan a anunțat că grupul renunță la arbitrajul de la Paris privind Neptun Deep. Declarațiile Christinei Verchere

Prima reacție OMV Petrom după anunțul lui Ilie Bolojan privind renunțarea la arbitrajul de la Paris pentru Neptun Deep: declarațiile Christinei Verchere

OMV Petrom a transmis primul punct de vedere oficial după declarația făcută de Ilie Bolojan privind renunțarea grupului la arbitrajul de la Paris în litigiul legat de proiectul Neptun Deep. Compania reafirmă angajamentul său pe termen lung față de România și dezvoltarea resurselor naturale ale țării, dar și planurile ambițioase pentru sectorul energetic românesc în următoarea perioadă.

OMV Petrom, un partener durabil pentru România

„OMV Petrom a fost și rămâne un partener solid al României în valorificarea resurselor naturale. Industria petrolieră românească a reprezentat întotdeauna un motor important al economiei locale. Acum, împreună cu statul român, deschidem un nou capitol pentru sectorul energetic, menținând continuitatea și consolidând prezența regională a României”, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.

Aceasta a subliniat că strategia companiei pentru viitor urmărește consolidarea explorationării și dezvoltării resurselor de gaze naturale în ape adânci, dar și aprofundarea exploatării zăcămintelor mature deja identificate în România. Astfel, compania se pregătește să dezvolte noi oportunități de amploare, investind în tehnologii și proiecte care să susțină creșterea producției regionale.

Progrese clare în proiectele majore de explorare

În sprijinul acestei strategii, OMV Petrom semnalează progrese importante în partea de explorare și producție. Cristian Hubati, membru al Directoratului responsabil cu Explorare și Producție, a detaliat planurile privind sonda Anaconda-1, un proiect de mare anvergură localizat la aproximativ 200 km de litoralul Constanței, în Perimetrul XIX Neptun.Deep.

„Sonda Anaconda-1 va fi forată la o adâncime a apei de circa 1.500 metri, cu o adâncime totală a forajului estimată la aproape 3.800 metri, explorând astfel un nou prospect important. Valoarea investiției aferente acestei sonde se ridică până la 90 milioane de euro, un demers susținut de prelungirea licenței de explorare în acest perimetru”, a explicat Hubati.

Acest proiect evidențiază angajamentul companiei în investiții majore pentru extinderea rezervelor de gaze naturale și menținerea poziției strategice în sectorul energetic românesc și regional.

Modificări fiscale și perspective financiare

În același timp, OMV Petrom a menționat că se anticipează o creștere a redevențelor onshore cu aproximativ 40%, ca efect al revizuirii modului de impozitare suplimentară aplicată gazelor naturale. Această măsură urmărește încurajarea investițiilor în sector, oferind un cadru fiscal adaptat nevoilor și riscurilor specifice industriei de explorare și producție.

Obligații legate de mediu și costurile viitoare

Un alt aspect important adus în discuție este responsabilitatea pe termen lung a companiei în privința obligațiilor istorice privind mediu și abandonarea instalațiilor, conform prevederilor din Anexa P a contractului de privatizare. OMV Petrom estimează aceste costuri la circa 600 milioane euro, o sumă care nu a fost ajustată la valoarea prezentă, dar care va trebui suportată integral de companie.

În acest sens, oficialii OMV Petrom au comunicat că impactul net al acestor obligații și al obiectivelor convenite va fi detaliat și comunicat public după ce vor fi finalizate analizele atât din punct de vedere legislativ, cât și contractual. Această etapă este preconizată să se încheie în primul trimestru al anului 2026.

Concluzie

În contextul actual al industriei energetice și al disputelor legale privind Neptun Deep, OMV Petrom își reafirmă poziția ca un actor strategic pentru România, angajat să continue explorarea și dezvoltarea resurselor naturale, cu focus atât pe resursele convenționale, cât și pe cele din ape adânci. Pe fondul evoluțiilor legislative și investițiilor majore în explorare, compania pare pregătită să traverseze provocările și să contribuie la dezvoltarea unui sector energetic sustenabil și competitiv în regiune.

Pentru actualizări și detalii suplimentare cu privire la evoluția proiectelor în curs sau la modificările legislative, vă recomandăm să urmăriți comunicările oficiale OMV Petrom și rapoartele Bursei de Valori București.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.