Știri naționale și internaționale

Prima reacție a specialiștilor în atragerea forței de muncă din străinătate după ce Guvernul a lansat un proiect de OUG pentru schimbarea legislației

Redacția•23 decembrie 2025

Pe scurt

Guvernul României a lansat un proiect de ordonanță de urgență care propune modificări majore în legislația privind imigrația și atragerea forței de muncă din străinătate, dar specialiștii din domeniu ridică serioase semne de întrebare față de impactul acestor măsuri, considerându-le excesiv de restrictive și birocratice. Elena Antoneac, Managing Partner la Nestlers Group, avertizează că proiectul transferă o responsabilitate disproporționată asupra agențiilor de recrutare, obligându-le să răspundă nu doar pentru prezența străinilor pe teritoriul țării, ci și pentru relația contractuală dintre angajator și angajat pe o perioadă de doi ani, ceea ce poate conduce la sancțiuni financiare considerabile, inclusiv rețineri dintr-un depozit financiar de 200.000 de euro. De asemenea, condiționarea accesului la forța de muncă calificată de corespondența strictă dintre diplome și codurile COR, actualizate o dată la trei luni, fără un algoritm transparent de calcul al deficitului de personal și fără o actualizare adaptată nevoilor reale ale pieței, este văzută ca o barieră serioasă care va împiedica companiile să acceseze specialiști necesari, afectând negativ economia. Mai mult, obligația agențiilor de a „verifica” și controla proprie clienții – angajatori și angajați – depășește atribuțiile lor legale și creează un volum excesiv de muncă administrativă și riscuri juridice, făcând procesul de recrutare mai dificil, costisitor și impredictibil, ceea ce poate descuraja atât agențiile, cât și angajatorii în a apela la muncă străină. Specialiștii subliniază că această abordare rigidă și birocratică ignoră realitățile pieței muncii moderne, unde performanța nu este întotdeauna legată de existența unei diplome formale, iar actualizarea listelor ocupațiilor deficitare trebuie să reflecte dinamică actuală a economiei. Proiectul riscă astfel să descurajeze atragerea talentelor și a specialiștilor înalt calificați, reducând competitivitatea României pe piața internațională a muncii și complicând un mecanism care până acum a sprijinit esențial suplinirea deficitului de personal în diverse sectoare economice. În concluzie, experții recomandă o reformulare a proiectului pentru a reduce sarcina birocratică, a clarifica responsabilitățile și a asigura reguli clare, transparente și echitabile care să stimuleze, nu să împiedice, mobilitatea forței de muncă în România.

Reacția specialiștilor privind noul proiect de OUG pentru schimbarea legislației în privința forței de muncă din străinătate

Guvernul României a lansat recent în transparență decizională un proiect de ordonanță de urgență menit să modifice legislația privind imigrația și atragerea forței de muncă din străinătate. Acest demers, anunțat anterior de Ciprian Văcaru, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, stârnește deja reacții puternice din partea specialiștilor din domeniul recrutării și imigrației, care avertizează cu privire la posibile consecințe negative pentru piața muncii și mediul de afaceri.

Principalele teme criticate de specialiști

Unul dintre punctele cele mai controversate ale proiectului este articolul 14, care prevede sancționarea agențiilor de recrutare pentru fiecare străin plasat pe teritoriul României în cazul în care acesta este ulterior obligat să părăsească țara. Astfel, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) ar putea reține dintr-un depozit financiar considerabil – de 200.000 de euro pentru până la 1.000 de lucrători străini – suma de 2.000 de euro pentru fiecare persoană care pleacă. Acest mecanism, spun experții, pune o presiune financiară disproporționată asupra agențiilor și ar putea hățișii un domeniu care necesită flexibilitate și predictibilitate.

Elena Antoneac, Managing Partner al Nestlers Group, a explicat într-un interviu pentru Mediafax că aceste prevederi transferă către agenții responsabilități dincolo de limitele lor firești. Agențiile sunt astfel răspunzătoare nu doar pentru prezența străinilor în țară, ci și pentru respectarea contractelor de muncă și pentru conduita angajaților, inclusiv în cazurile de abuzuri din partea angajatorilor sau de neîndeplinire a obligațiilor contractuale. „Este o povară foarte mare, care, pe termen lung, poate descuraja agențiile serioase să mai ofere servicii de calitate”, precizează ea.

Probleme cu Lista ocupațiilor deficitare și rigurozitatea codurilor COR

Un alt aspect problematic semnalat de specialiști vizează condiționarea accesului la forță de muncă din străinătate pe baza unei liste a ocupațiilor deficitare strict corelate cu codurile COR actualizate trimestrial. Elena Antoneac subliniază că această procedură este defectuoasă din cauză că lipsesc criterii clare și algoritmi transparenți pentru stabilirea reală a deficitului de personal pe piață. În plus, actuala structură a codurilor COR este depășită și nu reflectă dinamica și complexitatea ocupării forței de muncă în economia contemporană. „Această rigiditate blochează accesul companiilor la specialiști, mai ales în sectoarele cu o evoluție rapidă și în domenii emergente”, adaugă ea.

Impactul asupra agențiilor de recrutare și al mediului de afaceri

Modificările propuse cresc semnificativ volumul de sarcini logistice și administrative pentru agenții, care ar trebui să-și extindă rolul natural de facilitatore a recrutării, transformându-se în organe de control. Agențiile ar fi obligate să facă vizite regulate la angajatorii care au recrutat străini pentru a verifica dacă aceștia lucrează conform fișelor de post, ceea ce este aproape imposibil și dificil de gestionat.

Mai mult, ele ar trebui să raporteze constant către ANOFM, ITM și Inspectoratul General pentru Imigrări cu privire la orice modificare intervenită în relația contractuala dintre angajator și angajat. Această birocrație impunând un proces extrem de greoi și costisitor, care riscă să descurajeze firmele să mai apeleze la recrutarea de forță de muncă străină. „Este un nonsens din punct de vedere legal și practic ca agențiile să fie puse să controleze propriii clienți fără instrumentele necesare”, mai spune Antoneac.

În aceste condiții, costurile serviciilor de recrutare și imigrare vor crește semnificativ, iar capacitatea angajatorilor de a susține financiar aducerea lucrătorilor străini va scădea, ceea ce ar putea afecta serios activitatea multor companii, mai ales în sectoarele cu deficit major de personal.

Riscul excluderii specialiștilor valoroși

Un punct esențial ridicat este că noua lege nu ia în calcul realitățile muncii moderne, unde performanța profesională nu este neapărat legată de o diplomă formală. Antoneac oferă un exemplu ilustrativ: un profesionist de talia lui Mark Zuckerberg ar trebui să treacă prin această procedurală rigidă, ceea ce este aberant și contraproductiv. Astfel, măsurile riscă să descurajeze atragerea de talente valoroase și specialiști de înalt nivel, afectând competitivitatea României pe scena internațională.

Concluzii asupra modificărilor legislative

În concluzie, specialiștii în recrutarea de forță de muncă străină cataloghează actualul proiect de OUG ca fiind prea restrictiv, birocratic și cu o distribuție inechitabilă a responsabilităților. Impunerea unor reguli rigide și sancțiuni drastice pune în pericol un mecanism care, în ultimii ani, a susținut economia națională prin acoperirea deficitului de muncitori.

Este nevoie de o regândire profundă a proiectului, cu consultări largi cu mediul de afaceri și agențiile de recrutare, pentru a găsi un echilibru între garantarea respectării legii și menținerea atractivității României pentru forța de muncă calificată din străinătate.

Sursa: interviu Mediafax cu Elena Antoneac, Managing Partner Nestlers Group și analiza recentă a proiectului de OUG privind imigrația în România.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.