Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
ȘtiriCT24
ȘtiriCT24
știri locale
Meniu
Azi în ConstanțaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăAdministrațieBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Rheinmetall vizează o creștere a vânzărilor de cinci ori până în 2030. Compania germană este activă și în România

Redacția•18 noiembrie 2025
Rheinmetall vizează o creștere a vânzărilor de cinci ori până în 2030. Compania germană este activă și în România

Pe scurt

Rheinmetall, important jucător german în industria apărării, și-a majorat semnificativ vânzările, ajungând în 2024 la 9,8 miliarde de euro, aproape dublu față de 5,7 miliarde în 2021, înainte de invazia Rusiei în Ucraina. Această creștere accelerată este determinată de cererea tot mai mare pentru artilerie, muniție, sisteme de apărare aeriană și tancuri, atât din partea Ucrainei, cât și a statelor NATO care își modernizează forțele militare în contextul tensiunilor geopolitice actuale. CEO-ul Armin Papperger a subliniat că, indiferent de evoluția conflictului din Ucraina, cererea de echipamente militare va rămâne ridicată, în condițiile în care NATO se concentrează pe creșterea investițiilor în apărare. Rheinmetall desfășoară și o colaborare strategică cu România, unde Guvernul condus de Ilie Bolojan a semnat un acord pentru cooperare industrială și furnizare de echipamente militare moderne, finanțate prin programul european SAFE. În acest cadru, a fost înființată societatea Rheinmetall Victoria SA, rezultată din parteneriatul între Pirochim Victoria, subsidiară a Romarm, și Rheinmetall, consolidând astfel industria națională de apărare și investind în tehnologie de ultimă generație adaptată nevoilor strategice ale României. Aceste inițiative reflectă angajamentul companiei de a-și multiplica vânzările de cinci ori până în 2030, beneficiind atât de contextul geopolitic actual, cât și de cooperările industriale extinse în Europa, inclusiv în România.

Rheinmetall vizează o creștere a vânzărilor de cinci ori până în 2030. Compania germană este activă și în România

Rheinmetall țintește o creștere de cinci ori a vânzărilor până în 2030. Compania germană activează și în România

În anul 2024, grupul german Rheinmetall a raportat vânzări anuale impresionante de 9,8 miliarde de euro, o cifră aproape dublă față de nivelul din 2021, care se situa la aproximativ 5,7 miliarde de euro înainte de izbucnirea conflictului din Ucraina. Această creștere semnificativă se datorează cererii masive de echipamente militare, ca urmare a contextului geopolitic tensionat.

Războiul din Ucraina a dus la o amplificare accentuată a comenzilor pentru artilerie, muniții, sisteme de apărare aeriană și tancuri, Rheinmetall devenind un furnizor cheie atât pentru Ucraina, cât și pentru statele NATO. Aceste țări își refac rapid stocurile și modernizează capacitățile militare, pregătindu-se pentru o eventuală agresiune rusă.

Armin Papperger, CEO-ul Rheinmetall, a subliniat că, indiferent dacă va apărea un acord de pace sau dacă conflictul se va îngheța, dinamica de creștere a companiei nu va fi afectată. „Statele membre NATO sunt hotărâte să aloce fonduri considerabil mai mari pentru apărare, iar cererea pentru tehnologie militară va rămâne ridicată pe termen lung”, a afirmat Papperger.

Parteneriat strategic cu România

Pe lângă expansiunea globală, Rheinmetall intensifică colaborarea și pe piața românească. După mai multe runde de discuții recente, guvernul condus de premierul Ilie Bolojan și reprezentanții companiei au ajuns la un acord privind un cadru solid de cooperare industrială și de aprovizionare cu echipamente militare. Acest parteneriat este conceput pentru a răspunde prompt nevoilor urgente ale României în domeniul apărării.

Înțelegerea prevede dotarea forțelor armate române cu tehnologie de ultimă generație, achiziționată prin intermediul programului european SAFE, și urmărește totodată să stimuleze investițiile străine directe în dezvoltarea industriei naționale de apărare. Astfel, cooperarea nu are doar un impact pe termen scurt, ci și o componentă importantă în strategia pe termen lung a României.

Un moment definitoriu al acestui parteneriat a avut loc pe 3 noiembrie 2025, când premierul Ilie Bolojan, împreună cu ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, și CEO-ul Rheinmetall, Armin Papperger, au semnat oficial contractul pentru înființarea companiei Rheinmetall Victoria SA. Aceasta societate este rezultatul colaborării dintre grupul german și Pirochim Victoria, subsidiară a Romarm, punând bazele unei prezențe industriale puternice în România.

Perspectivele de viitor

În contextul actual de securitate regională și globală, Rheinmetall se poziționează nu doar ca un furnizor important pentru echipamente militare, ci și ca un partener esențial în dezvoltarea capacității defensive a țărilor membre NATO, inclusiv România. Planurile companiei vizează o creștere a cifrei de afaceri de cinci ori până în 2030, ceea ce reflectă atât dinamica pieței de apărare, cât și angajamentul strategic pe termen lung.

Pe fondul unei crize de securitate prelungite și al investițiilor puternice în consolidarea apărării naționale, cererea pentru produse precum artileria modernă, muniția avansată, sistemele integrate de apărare aeriană și vehiculele militare grele este pe un trend ascendent. Rheinmetall este pregătită să răspundă acestei cereri și să își extindă prezența industrială, oferind totodată României acces la tehnologii și soluții de ultimă oră.

Acest parteneriat industrial și strategic între Rheinmetall și România reprezintă un exemplu clar de adaptare la noile realități geopolitice și de consolidare a cooperării în domeniul securității, făcând parte din eforturile europene de a asigura stabilitatea și protecția pe termen lung.

Keywords SEO: Rheinmetall România, creștere vânzări Rheinmetall, echipamente militare, colaborare România Germania, apărare NATO, industrie de apărare românească, programe europene SAFE, Armin Papperger, Ilie Bolojan, modernizare armată România.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.