Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

România este pe primul loc în Uniunea Europeană la exportul de cereale și înregistrează recorduri istorice în comerțul de carne de pasăre și animale vii

Redacția04 noiembrie 2025
România este pe primul loc în Uniunea Europeană la exportul de cereale și înregistrează recorduri istorice în comerțul de carne de pasăre și animale vii

Pe scurt

România se afirmă ca un lider în Uniunea Europeană la exportul de cereale și înregistrează recorduri istorice în comerțul de carne de pasăre și animale vii, realizând vânzări externe de aproape jumătate de miliard de euro în primele zece luni ale anului 2025, conform datelor oficiale. Exporturile de ovine vii pe piețele non-UE au atins un record de 205 milioane euro, în contextul interdicției impuse de UE până la finalul lui 2025 pentru aceste vânzări pe piața internă europeană, cel mai mare cumpărător fiind Iordania. În comerțul cu bovine vii, România se poziționează pe locul al doilea în Uniunea Europeană, surclasată doar de Croația, cu Israel ca principal partener comercial. Exporturile de carne de pui românească pe piețele externe au depășit 101 milioane euro în acest interval, cu o creștere impresionantă față de 2014, având Marea Britanie drept cel mai mare importator. Aceste succese sunt rezultatul direct al reformelor implementate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care a introdus scheme de subvenții și ajutoare de stat pentru zootehnie, precum și investiții în ferme, procesare și bunăstarea animalelor, confirmând potențialul agricol al țării noastre și capacitatea fermierilor români de a susține România ca un furnizor de încredere la nivel internațional. Astfel, prin Planul Strategic 2023–2027 și sprijinul oferit sectorului zootehnic și vegetal, România dovedește că poate ocupa un loc de vârf în topurile exporturilor europene, marcând o etapă importantă în dezvoltarea sa economică și agricolă.

România este pe primul loc în Uniunea Europeană la exportul de cereale și înregistrează recorduri istorice în comerțul de carne de pasăre și animale vii

România și-a consolidat poziția de top în Uniunea Europeană, atât în sectorul cerealelor, cât și în comerțul cu carne de pasăre și animale vii, înregistrând în anul 2025 noi recorduri istorice valorice și cantitative. Datele centralizate până în luna octombrie subliniază o creștere spectaculoasă a exporturilor românești către piețele externe, atribuibilă inclusiv unor politici publice eficiente și investițiilor susținute în agricultură și zootehnie.

Exporturi record în sectorul zootehnic: aproape jumătate de miliard de euro în 10 luni

În primele zece luni ale anului 2025, vânzările României pe piețele externe în sectorul zootehnic au atins suma impresionantă de aproape 500 milioane de euro, o performanță financiară absolută ce marchează o etapă de succes pentru fermierii și exportatorii autohtoni. Potrivit publicației de specialitate Lanțul alimentar, România s-a poziționat lider european pe segmentul exportului de ovine vii.

Ovinele vii – România domină piețele non-UE

Vânzările de ovine vii pe piețele din afara Uniunii Europene au atins în 2025 un nou record după precedentul nivel maxim din 2023 (205,27 milioane euro). Astfel, în primele 10 luni din 2025, România a exportat 56.562 tone de ovine la un preț mediu de 3,71 euro pe kilogram, ușor sub nivelul din 2024, dar peste media din anul 2023. Cel mai important cumpărător rămâne Iordania, unde exporturile au fost evaluate la peste 103 milioane de euro pentru aproape 29.000 tone de animale.

Este esențial de amintit că, conform unei decizii a Comisiei Europene, exportul de ovine vii către țările din Uniunea Europeană este suspendat până la sfârșitul anului 2025, motiv pentru care focusul a fost pe piețele extra-UE. România ocupă astfel primul loc la exportul de ovine vii, fiind urmată la distanță de Spania.

Comerțul cu bovine vii: creștere explozivă față de 2014

Un salt impresionant s-a observat și în exporturile de bovine vii. În primele luni ale lui 2025, au fost livrate 42.899 tone, cu un preț mediu de 3,53 euro/kg, reprezentând o creștere uriașă comparativ cu 2014, când volumurile erau aproape nesemnificative (1.012 tone). Valoarea exporturilor a crescut de la 1,3 milioane de euro în 2014 la aproximativ 143 milioane de euro în 2024.

Principalul partener comercial pe acest segment este Israel, beneficiind de exporturi de peste 86 de milioane de euro și o cantitate de 22.848 tone. În clasamentul exportatorilor europeni de bovine vii, România este pe locul al doilea, după Croația.

Carne de pasăre: un boom continuu pe piețele terțe

Carnea de pui românească se bucură, de asemenea, de un succes major pe piețele din afară UE. În intervalul ianuarie – octombrie 2025, s-au înregistrat exporturi de peste 101 milioane de euro și o cantitate de 37.600 tone, la un preț mediu de 2,70 euro/kg. Comparativ cu 2014, creșterea este uluitoare, când valorile se cifrau la mai puțin de 1,1 milioane euro.

Marea Britanie rămâne cel mai important importator, cu aproape 87,3 milioane de euro și 17.886 tone cumpărate, mai ales de carne proaspătă de pui. Alte piețe notabile sunt Albania, Angola, Armenia, Bangladesh, Congo, Gabon, Gambia, India, Liberia, Moldova și altele – ceea ce arată o diversificare geografică semnificativă a piețelor externe.

Măsuri guvernamentale care aduc roade

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) subliniază că rezultatele de excepție obținute în ultimii doi ani și jumătate reflectă eficiența reformelor implementate: restructurarea sistemului de subvenții, introducerea programelor speciale de ajutor pentru zootehnie și direcționarea fondurilor europene către investiții pentru ferme, procesare și bunăstarea animalelor.

Florin-Ionuț Barbu, ministrul Agriculturii, a declarat că „România își demonstrează capacitatea agricolă și potențialul de furnizor de încredere pentru piețele globale. Sprijiniți prin subvenții și scheme de investiții, fermierii români ajung să cucerească poziții de top la nivel continental.”

Viitorul strategic al sectorului

Planul Strategic 2023–2027 la care lucrează MADR include măsuri de sprijin atât pentru sectorul vegetal, cât și pentru cel zootehnic, urmărind consolidarea poziției României pe harta agricolă a Europei și extinderea în domenii inovatoare.

Această evoluție arată că țara noastră este capabilă să răspundă cerințelor stringente ale piețelor internaționale și să genereze profitabilitate sustenabilă pentru fermieri, marcând astfel o etapă nouă și promițătoare pentru agricultură și export în România.


România nu este doar „grânarul Europei” prin exporturile record de cereale, ci devine și un actor cheie în comerțul cu carne de pasăre și animale vii, evidențiind un potențial neexploatat pe deplin în trecut și o direcție clară spre dezvoltare sustenabilă și competitivitate internațională.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.