Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
ȘtiriCT24
ȘtiriCT24
știri locale
Meniu
Azi în ConstanțaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăAdministrațieBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Terenurile degradate ale statului vor fi folosite pentru investiții în energie regenerabilă

Redacția•23 decembrie 2025
Terenurile degradate ale statului vor fi folosite pentru investiții în energie regenerabilă

Pe scurt

Proiectul de transformare a terenurilor degradate ale statului în zone destinate investițiilor în energie regenerabilă reprezintă o inițiativă strategică ce urmărește crearea unui cadru juridic și tehnic eficient, menit să sprijine tranziția energetică și reducerea emisiilor de carbon, contribuind totodată la o administrare responsabilă a patrimoniului statului. Până în prezent, Agenția Domeniilor Statului a finalizat studiile pedologice și agrochimice necesare pentru terenurile agricole de calitate IV și V, precum și pentru cele degradate sau neproductive, acestea fiind esențiale pentru identificarea suprafețelor potrivite pentru proiectele de energie regenerabilă. Proiectul, care se află în faza de implementare tehnică și legislativă, include inițierea procedurilor de achiziție a echipamentelor, dezvoltarea registrului național al terenurilor și demersurile legislative pentru modificarea cadrului legal, toate acestea urmând să fie finalizate până la termenul limită stabilit pentru 31 august 2026. Această abordare integrată și progresivă vizează accelerarea investițiilor în surse regenerabile de energie, oferind un impact pozitiv asupra mediului și economiei locale, consolidând astfel poziția României în domeniul energiei verzi.

Terenurile degradate ale statului vor fi folosite pentru investiții în energie regenerabilă

Terenurile degradate ale statului vor fi valorificate pentru investiții în energie regenerabilă

Guvernul lansează o inițiativă menită să transforme terenurile degradate aflate în proprietatea statului în platforme pentru investiții dedicate energiei regenerabile. Proiectul vizează crearea unui cadru legislativ și tehnic care să accelereze dezvoltarea surselor de energie curată, contribuind astfel la tranziția energetică, reducerea emisiilor de carbon și gestionarea mai eficientă a patrimoniului funciar de stat.

Obiective clare și termene stricte

Potrivit planului aprobat, toate etapele asumate în cadrul proiectului trebuie finalizate până la data de 31 august 2026. În acest scop, au fost stabilite patru jaloane-cheie care să asigure progresul și monitorizarea eficientă a inițiativei.

Studiile de teren – fundamentul proiectului

Un pas important realizat până în prezent de către Agenția Domeniilor Statului (ADS) constă în recepționarea studiilor pedologice și agrochimice pentru terenurile agricole situate în clasele de calitate IV și V. De asemenea, au fost analizate suprafețele degradate sau improprii pentru utilizarea agricolă.

Aceste analize tehnice reprezintă un reper esențial pentru identificarea clară a terenurilor care pot fi utilizate în vederea dezvoltării proiectelor de energie regenerabilă, cum ar fi panouri fotovoltaice sau parcuri eoliene.

Din punct de vedere tehnic, proiectul avansează cu pași siguri. A fost demarată deja procedura de achiziție a echipamentelor necesare pentru monitorizarea și exploatarea eficientă a acestor suprafețe. În paralel, se lucrează intens la realizarea unui registru național dedicat terenurilor degradate, instrument esențial pentru o evidență clară și transparentă.

La nivel legislativ, au început consultările și demersurile pentru ajustarea legilor astfel încât să fie create condițiile optime pentru derularea acestor investiții. Modificările vizează facilitarea proceselor administrative și stimularea interesului investitorilor în sectorul energiei verzi.

Beneficiile strategice ale inițiativei

Această strategie nu doar că sprijină obiectivele naționale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar și valorifică resursele statului într-un mod sustenabil și eficient. Folosirea terenurilor degradate pentru producția de energie regenerabilă înseamnă o dublă câștigare: se evită imposibilitatea utilizării lor agricole și, în același timp, se creează o sursă verde de energie care poate contribui la securitatea energetică a țării.

Mai mult, transformarea acestor terenuri în platforme pentru dezvoltarea de parcuri solare sau eoliene sprijină crearea de noi locuri de muncă și dezvoltarea economică locală, în special în zonele defavorizate.

Concluzii

Proiectul de valorificare a terenurilor degradate ale statului pentru investiții în surse regenerabile de energie este o inițiativă ambițioasă, care combină aspecte tehnice și legislative într-un demers bine structurat și avizat. Cu un termen clar pentru atingerea obiectivelor și o abordare pragmatică, această măsură poate accelera tranziția României către un model energetic sustenabil, aliniat cu obiectivele europene și globale privind protecția mediului.

Autoritățile responsabile continuă să dezvolte și să implementeze marile piese ale proiectului, urmărind să creeze un ecosistem favorabil investițiilor în energie regenerabilă, astfel încât potențialul terenurilor degradate să fie exploatat optim în beneficiul prezentului și al generațiilor viitoare.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.