Știri naționale și internaționale

Trei români au virat câte peste 200.000 de lei la Pilonul 2 într-o singură lună. Care este cea mai mare contribuție într-un cont de pensie obligatorie administrată privat

Redacția•15 decembrie 2025

Pe scurt

În luna septembrie 2025, trei români au virat individual peste 200.000 de lei către Pilonul II de pensii private obligatorii, un record semnificativ într-un sistem aflat în creștere constantă, potrivit datelor publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) și analizate de Mediafax. Contribuțiile totale la Pilonul II au crescut cu aproape 19% comparativ cu anul precedent, atingând 1,89 miliarde lei în septembrie 2025, reflectând și majorarea cotei de contribuție de la 3,75% la 4,75% din venitul brut, aplicată din ianuarie 2024. Cea mai mare contribuție individuală raportată în septembrie a fost echivalentă unui salariu brut astronomic de aproape 5 milioane de lei, situații explicate de experți ca fiind excepționale, probabil rezultate din bonusuri unice, salarii restante câștigate în instanță sau încheierea unor contracte speciale. De la înființarea Pilonului II în 2008, totalul activelor cumulate a depășit pragul de 200 miliarde de lei (aproximativ 40 miliarde euro), iar numărul participanților a ajuns la peste 8,3 milioane, cu o creștere anuală de peste 2%. Sistemul de pensii administrate privat permite în prezent opțiuni flexibile pentru încasarea sumelor acumulate, fie prin plată unică integrală (cu anumite limitări legale pentru a asigura sustenabilitatea fondurilor), fie prin plăți lunare uniforme pe o perioadă de până la 5 ani, iar recent o decizie a Curții Constituționale a României a menținut aceste reguli, exceptând doar o prevedere discriminatorie legată de tipul bolii. Astfel, evoluția constantă a contribuțiilor și volumul record al sumelor virate demonstrează atât creșterea economică și salarială, cât și consolidarea sistemului de pensii private obligatorii din România, reprezentând o componentă esențială pentru asigurarea unui venit sigur la pensionare. Această tendință este susținută și de o eliminare a excepțiilor la plata contribuțiilor sociale, ceea ce întărește baza financiară a sistemului și oferă o perspectivă pozitivă pentru viitorul pensiilor private în țară.

Trei români au virat peste 200.000 de lei lunar în conturile Pilonului 2: Care este cea mai mare contribuție raportată

În contextul creșterii semnificative încasărilor pe segmentul asigurărilor, reflectată în execuția bugetară recentă publicată de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) pe 27 noiembrie 2025, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a oferit detalii despre evoluția contribuțiilor către Pilonul 2 de pensii private obligatorii. Astfel, cifra totală a contribuțiilor pe Pilonul II a crescut considerabil față de anul precedent, cu impact direct asupra nivelului sumelor virate către fondurile administrate privat.

Creștere solidă a contribuțiilor la Pilonul 2

Potrivit documentului oficial al MFP, contribuțiile de asigurări sociale au ajuns la 172,89 miliarde de lei, înregistrând un avans de 10,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, o creștere apropiată de majorarea fondului de salarii din economie. Factorii care au determinat această evoluție includ, pe lângă creșterea veniturilor salariale, și transferuri mai mari către Pilonul II ale pensiilor – 18,6 miliarde de lei în primele zece luni din 2025, față de doar 14,7 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului anterior. În plus, eliminarea excepțiilor privind plata CASS, conform Legii nr. 141/2025, a contribuit la această majorare a încasărilor.

De la 1 ianuarie 2024, contribuția obligatorie la Pilonul 2 a crescut de la 3,75% la 4,75% din venitul brut al contribuabilului, restul cotei de CAS fiind direcționat către Pilonul I (pensie publică). Cu toate acestea, nivelul actual rămâne încă sub cel stabilit inițial în reforma sistemului de pensii din 2008.

Viramentele către fondurile Pilonului 2 sunt realizate cu un decalaj procedural de două luni față de luna în care se realizează veniturile – astfel contribuția aferentă lunii ianuarie, de exemplu, va fi virată în martie.

Conform datelor CNPP, pentru luna ianuarie 2025 s-au înregistrat contribuții în valoare de 1,82 miliarde de lei, cu 24,6% mai mult decât în ianuarie 2024. La septembrie 2025 s-a înregistrat o creștere anuală a contribuțiilor de aproape 19%, ajungând la 1,89 miliarde de lei.

Top 3 cele mai mari contribuții individuale în septembrie 2025

La solicitarea Mediafax, CNPP a dezvăluit cele mai mari trei plăți individuale în conturile Pilonului 2, aferente salariilor raportate în declarațiile D112 pentru luna septembrie 2025. Toate aparțin unor angajați ai unor firme cu sediul în București și fiecare contribuție reprezintă 4,75% din venitul brut al respectivului salariat.

Cel mai impresionant caz este al unui contribuabil care a virat aproape 236.000 de lei într-o singură lună, ceea ce indică un salariu brut estimat la aproape 5 milioane de lei (peste 978.000 euro). Cu toate taxele sociale și impozitele plătite, salariul net al acestei persoane ar fi în jur de 2,9 milioane de lei.

Această valoare depășește cu peste 108.000 de lei contribuția maximă raportată în luna iunie 2025, semn că astfel de sume mari sunt excepții și probabil reprezentative pentru plăți unice, bonusuri sau alte beneficii ocazionale, confirmate și de Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România. Acesta a subliniat că astfel de sume „one-off” pot proveni fie din bonusuri anuale, fie din salarii restante obținute în instanță sau plăți la încheierea contractelor de muncă.

Recorduri istorice pentru contribuțiile din Pilonul 2

Statisticile CNPP dezvăluie un nou record pentru cea mai mare contribuție cumulată virată de un participant în cei 17 ani de funcționare a Pilonului 2 – o sumă care a atins 2.425.683 de lei până în septembrie 2025, cu aproximativ 20.000 de lei mai mult față de iunie 2025. Aceasta echivalează cu aproape 550 de contribuții medii lunare.

Conform raportului ASF pe primul semestru al anului 2025, contribuția medie lunară la Pilonul 2 a fost de 431 lei, cu variații semnificative între județe: București, Timiș, Ilfov, Cluj și Sibiu raportează cele mai mari valori, în timp ce județe precum Vrancea sau Harghita au cele mai mici contribuții medii.

În iunie 2025, numărul celor înscriși în sistemul de pensii private obligatorii depășea 8,38 milioane, o creștere anuală de 2%, iar în prima jumătate a anului au fost înscriși peste 116.000 de noi participanți (un avans de 27%).

Modalități de retragere a sumelor acumulate

Pilonul II permite acum beneficiarul să încaseze banii acumulați fie integral, printr-o singură plată, fie printr-un plan eșalonat de până la 5 ani. Totuși, o decizie recentă a Curții Constituționale limitează plata unică la maximum 30% din valoarea activului personal, restul fiind plătit sub formă de pensii lunare pe o durată de minimum 8 ani.

Această măsură, considerată proporțională și necesară pentru stabilitatea sistemului, exclude o accesare integrală imediată a fondurilor. Curtea a invalidat doar o prevedere discriminatoare care favoriza doar bolnavii oncologici să primească 100% din fonduri într-o plată unică, solicitând corelarea legii cu decizia.

Sistemul pensiilor private obligatorii depășește pragul de 200 miliarde lei

După 17 ani de funcționare, sistemul Pilonului 2 a acumulat active de circa 200 miliarde lei (aproximativ 40 miliarde euro), reprezentând peste 11% din PIB-ul României, ceea ce subliniază rolul său vital în securitatea financiară pe termen lung a populației active.

În concluzie, creșterea continuă a contribuțiilor către Pilonul 2 reflectă o evoluție sănătoasă a economiei și a pieței muncii, în timp ce recordurile istorice de contribuții individuale confirmă existența unor venituri ridicate și fluctuații cauzate de bonusuri și situații excepționale. Sistemul pensiilor administrate privat rămâne astfel un pilon important în planificarea financiară a românilor pentru perioada post-angajare.

Pentru mai multe informații și analiză detaliată, rămâneți aproape de canalele noastre de știri economice.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.