Știri locale • Constanța19 septembrie 2026
Știri naționale și internaționale

Turcia cumpără mai puțin petrol rusesc, pe fondul noilor sancțiuni occidentale impuse Moscovei

Redacția02 noiembrie 2025
Turcia cumpără mai puțin petrol rusesc, pe fondul noilor sancțiuni occidentale impuse Moscovei

Pe scurt

Turcia își reduce semnificativ dependența de petrolul rusesc, ca urmare a noilor sancțiuni occidentale impuse Moscovei, iar rafinăriile importante din țară își diversifică sursele de aprovizionare. Rafinăria SOCAR Turkey Aegean Refinery (STAR), controlată de compania azeră SOCAR, a achiziționat recent patru transporturi maritime de țiței provenind din Irak, Kazahstan și alți producători non-ruși, pentru livrare în decembrie, în volum estimat între 77.000 și 129.000 de barili pe zi, o reducere substanțială față de nivelul anterior când aproape tot țițeiul procesat – aproximativ 210.000 barili pe zi în septembrie și octombrie – provenea din Rusia, potrivit datelor Kpler. De asemenea, Tupras, cealaltă mare companie turcă de rafinare, crește achizițiile de țiței non-rus, în special din Irak, și ia în calcul renunțarea completă la importurile ruse pentru una dintre rafinăriile sale, pentru a putea continua exporturile către Europa fără a încălca sancțiunile impuse de UE. Totuși, Tupras va menține procesarea petrolului rusesc la cealaltă unitate de rafinare, conform surselor Reuters. Această ajustare a mixului de aprovizionare reflectă eforturile Turciei de a se conforma noilor realități geopolitice și economice, reducând riscurile asociate sancțiunilor și continuând să-și susțină sectorul energetic în contextul tensionat actual. Astfel, Turcia marchează o schimbare importantă în politica sa energetică, care va influența dinamica pieței petroliere regionale și relațiile comerciale cu Moscova și partenerii occidentali.

Turcia cumpără mai puțin petrol rusesc, pe fondul noilor sancțiuni occidentale impuse Moscovei

Turcia își diminuează semnificativ achizițiile de țiței provenit din Rusia, ca urmare a noilor sancțiuni impuse Moscovei de către statele occidentale. Această schimbare importantă în strategia de aprovizionare este ilustrată clar prin ultimele achiziții făcute de rafinăria SOCAR Turkey Aegean Refinery (STAR), controlată de compania azeră SOCAR.

O pivotare spre noi surse de țiței

Recent, STAR a comandat patru loturi de țiței de proveniență non-rusească, provenind din Irak, Kazahstan și alți producători orientali, cu livrare planificată pentru luna decembrie. Volumul acestora este estimat între 77.000 și 129.000 de barili pe zi, o reducere considerabilă față de perioada anterioară. Pentru comparație, în lunile septembrie și octombrie, aproape întregul țiței procesat de rafinărie, respectiv aproximativ 210.000 barili pe zi, provenea din Rusia, conform analizei efectuate de firma de date Kpler.

Această diversificare a furnizorilor marchează un pas esențial în efortul Turciei de a diminua dependența energetică de Rusia, ținând cont și de presiunile internaționale tot mai puternice ce vizează Moscova.

Tupras și ajustarea importurilor

Un alt jucător cheie pe piața turcă a rafinării, Tupras, urmează aceeași tendință de a-și crește achizițiile din surse non-rusești, orientându-se în special către țiței irakian.

Surse apropiate companiei au dezvăluit pentru Reuters că Tupras ar putea renunța complet la importurile de petrol rusesc pentru una dintre cele două rafinării pe care le operează. Această decizie strategică ar facilita continuarea exporturilor către țările europene fără să încalce sancțiunile europene impuse Rusiei.

În ciuda aceasta, Tupras intenționează să păstreze procesarea petrolului rusesc la cealaltă unitate de rafinare, ceea ce indică o abordare calibrată pentru echilibrarea cerințelor comerciale și a regulilor de reglementare strictă.

Contextul internațional și impactul asupra pieței energetice

Noile sancțiuni vestice împotriva Rusiei, impuse în contextul conflictului din Ucraina și a acțiunilor Moscovei, au influențat serios fluxurile comerciale din sectorul energetic global. Turcia, datorită poziției geografice strategice și importanței sale ca hub energetic, încearcă să-și protejeze stabilitatea economică și să răspundă cerințelor pieței internaționale.

Reducerea cumpărărilor de petrol rusesc și creșterea importurilor din alte regiuni reflectă adaptabilitatea și dinamismul sectorului energetic turc în fața sancțiunilor occidentale, dar și o aliniere graduală la politicile internaționale fără a afecta excesiv economia națională.

Implicații pe termen lung

Această tendință ar putea avea efecte de durată asupra configurației pieței de țiței din Turcia, stimulând dezvoltarea relațiilor comerciale cu alte state exportatoare, precum Irak și Kazahstan, și deschizând calea pentru o mai mare independență energetică față de Rusia.

Totodată, continuarea procesării petrolului rusesc într-una dintre rafinăriile Tupras sugerează că eliminarea totală a importurilor din Rusia este un proces complex, care depinde atât de contractele existente, cât și de echilibrul pe termen scurt al pieței.


În concluzie, Turcia face pași concreți pentru a reduce achizițiile de petrol rusesc, mutându-se spre surse alternative ca răspuns la noile sancțiuni occidentale. Companiile locale din sectorul rafinării, SOCAR STAR și Tupras, au început deja să diversifice portofoliile de țiței, o schimbare importantă care va modela viitorul energetic al țării în următoarele luni și ani.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.