Știri locale • Constanța18 septembrie 2026
ȘtiriCT24
ȘtiriCT24
știri locale
Meniu
Azi în ConstanțaȘtiri naționale și internaționaleEvenimente și CulturăAdministrațieBine de știut
Caută
Știri naționale și internaționale

Un senator propune ca statul să preia combinatul siderurgic din Galaţi şi să-l listeze la bursă

Redacția•06 noiembrie 2025
Un senator propune ca statul să preia combinatul siderurgic din Galaţi şi să-l listeze la bursă

Pe scurt

Senatorul Marius Humelnicu propune ca statul să preia combinatul siderurgic Liberty Galaţi în contul datoriilor acumulate la EximBank şi ANAF, considerând această măsură soluţia optimă pentru salvarea unităţii. El subliniază necesitatea unor investiţii majore în reparaţii şi retehnologizarea furnalului şi a liniilor tehnologice principale, etapă urmată de listarea combinatului la bursă pentru a permite companiei să funcţioneze fără povara datoriilor şi să acceseze fonduri europene destinate dezvoltării. În contextul actual, mai mulţi investitori şi-au manifestat interesul pentru preluarea parţială sau totală a combinatului, inclusiv compania omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, care doreşte achiziţia integrală, şi miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, proprietarul grupului Metinvest. Astfel, preluarea de către stat şi ulterior listarea la bursă reprezintă o strategie viabilă pentru revitalizarea combinatului siderurgic din Galaţi, susţinută de parlamentari şi de interesul investitorilor importanţi.

Un senator propune ca statul să preia combinatul siderurgic din Galaţi şi să-l listeze la bursă

Senatorul Marius Humelnicu propune ca statul să preia combinatul siderurgic Liberty Galaţi și să îl listeze la bursă

Senatorul Marius Humelnicu vine cu o soluție concretă pentru redresarea combinatului siderurgic Liberty Galaţi, aflat în dificultate. Potrivit acestuia, varianta optimă pentru salvarea companiei este ca statul să îi preia datoriile acumulate la EximBank și ANAF, asigurând astfel o bază curată pentru viitor. Ulterior, ar fi necesare investiții semnificative în reparațiile și retehnologizarea furnalelor și a principalelor linii tehnologice, pentru a aduce activitatea la standarde competitive.

„După ce va fi realizată această restructurare tehnică și financiară, combinatul ar putea fi listat la bursă, o măsură ce i-ar permite să-și continue activitatea fără povara datoriilor, dar și să acceseze fonduri europene pentru dezvoltare”, a explicat senatorul Marius Humelnicu.

Soluții pentru salvarea combinatului siderurgic din Galaţi

În ultimele luni, în spațiul public a fost intens discutată soarta combinatului siderurgic de la Galaţi, un reper important al industriei românești. Mai mulți investitori și-au exprimat interesul pentru o preluare parțială sau totală a companiei. Printre aceștia se remarcă compania lui Dorinel Umbrărescu, care a manifestat intenția de a achiziționa întreaga unitate.

De asemenea, un potențial investitor din străinătate este miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, proprietar al grupului Metinvest, a cărui implicare în combinatul de la Galaţi ar aduce un suflu nou și resurse considerabile în industria locală.

Contextul actual al combinatului siderurgic Liberty Galaţi

Combinatul siderurgic de la Galaţi a fost lovit în ultimii ani de provocări financiare majore, care i-au afectat serioasă capacitatea de producţie. Datoriile acumulate la creditori importanți precum EximBank și ANAF au împovărat compania, în timp ce tehnologia învechită a devenit o piedică în calea competitivității pe piața internațională.

Preluarea de către stat în contul datoriilor și investițiile în modernizare ar putea marca o redresare importantă, oferind combinatului o șansă să vină în întâmpinarea cererii actuale a pieței.

Avantajele listării combinatului la bursă

În opinia senatorului Humelnicu, listarea combinatului siderurgic de la Galaţi la bursă după procesul de restructurare este un pas esențial pentru asigurarea sustenabilității pe termen lung. Această decizie ar elimina presiunea financiară cauzată de datorii și ar deschide calea spre noi surse de finanțare, inclusiv fonduri europene destinate dezvoltării tehnologice și extinderii capacității de producție.

Listarea la bursă ar putea, de asemenea, să aducă transparență și responsabilitate managerială, atrăgând investitori strategici interesați de dezvoltarea pe termen lung a combinatului.

Un viitor promițător pentru industria siderurgică gălățeană?

Deși soluția propusă implică un angajament serios din partea statului și necesită o mobilizare rapidă de resurse, aceasta oferă o perspectivă clară pentru revitalizarea unuia dintre cele mai importante active industriale ale țării. Implicarea investitorilor precum Dorinel Umbrărescu sau grupul Metinvest, într-un parteneriat transparent și bine gestionat, ar putea transforma combinatul siderurgic Liberty Galaţi într-un lider regional și un contributor major la economia locală.

În concluzie, propunerea senatorului Marius Humelnicu deschide un dialog important despre modul în care statul și sectorul privat pot colabora pentru a salva și dezvolta active industriale de valoare, maximizează potențialul combinatului și creează locuri de muncă stabile pentru comunitatea gălățeană.

Cuvinte-cheie SEO: combinat siderurgic Galați, Liberty Galați, Marius Humelnicu, listare bursă, industria siderurgică România, investiții retehnologizare, EximBank, ANAF, Rinat Ahmetov, Dorinel Umbrărescu, fonduri europene dezvoltare

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.