Știri naționale și internaționale

Zalando se confruntă cu justiția europeană. Gigantul german de e-commerce a contestat denumirea de „platformă online foarte mare”

Redacția•15 noiembrie 2025

Pe scurt

Zalando, gigantul german de e-commerce, contestă în fața justiției europene desemnarea sa drept „platformă online foarte mare” (VLOP) stabilită de Comisia Europeană în aprilie 2023, argumentând că modelul său de afaceri a fost interpretat greșit. Într-un recurs depus după ce Tribunalul Uniunii Europene a respins cauza inițială în septembrie, Lena Wallenhorst, vicepreședinte pentru guvernanță corporativă la Zalando, a subliniat pe LinkedIn că platforma funcționează ca un serviciu „hibrid”, vânzând atât propriile produse, cât și cele ale unor terți, ceea ce o diferențiază de alți giganți precum Google, Meta, AliExpress sau Shein, incluși de asemenea în lista impusă prin Legea privind serviciile digitale (DSA) a UE. Zalando afirmă că în 2024, 64% din valoarea brută a mărfurilor (GMV) provine din activitatea proprie de retail, care nu se încadrează în domeniul de aplicare al DSA, legislație adoptată în noiembrie 2022 și aplicată din august 2023 platformelor considerate VLOP, cu scopul de a reglementa platformele online ce operează în UE, prin patru categorii distincte, fiecare cu reglementări specifice. Această desemnare obligă companiile să raporteze conținut ilegal, să ofere termeni și condiții accesibile, să crească transparența publicității și recomandărilor și să partajeze date cu Comisia Europeană și autoritățile nationale pentru a asigura conformitatea, însă Zalando dorește reevaluarea statutului său, alegând să conteste această clasificare ce îi impune multiple obligații legale stricte.

Zalando se judecă cu justiția europeană după ce a fost desemnată „platformă online foarte mare”

Gigantul german de comerț electronic Zalando a decis să conteste în instanță calificarea primită din partea Comisiei Europene, prin care a fost desemnată drept „platformă online foarte mare” (VLOP). Această măsură a fost luată anul trecut, în aprilie 2023, iar acum compania afirmă că autoritățile europene au interpretat greșit modelul său de afaceri.

Într-o postare publicată pe LinkedIn, Lena Wallenhorst, vicepreședinte responsabil cu guvernanța corporativă la Zalando, a subliniat că desemnarea ca VLOP nu reflectă corect natura serviciilor oferite de platformă. Decizia face parte dintr-un proces juridic mai amplu, după ce Tribunalul Uniunii Europene, o instanță subordonată Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), a respins luna trecută apelul inițial al Zalando.

Zalando, o platformă „hibridă” între retail și marketplace

Punctul central al disputei îl reprezintă caracterizarea platformei Zalando. Oficialii companiei susțin că serviciul lor funcționează într-un model „hibrid”, combinând vânzarea produselor proprii cu cele furnizate de terți. Această diferență este esențială pentru Zalando, care argumentează că, spre deosebire de alți giganți digitali din lista VLOP, platforma sa oferă o componentă semnificativă de retail direct.

Lista platformelor clasificate în categoria VLOP este stabilită prin Legea privind serviciile digitale (Digital Services Act - DSA) a Uniunii Europene, un cadru legislativ adoptat în noiembrie 2022, cu intrare în vigoare pentru aceste entități în august 2023. În prezent, această listă cuprinde aproximativ douăzeci de companii, printre care se regăsesc nume mari precum Google, Meta (fostul Facebook), dar și platforme de comerț electronic precum AliExpress și Shein.

Conform reprezentanților Zalando, în 2024, aproximativ 64% din valoarea brută a mărfurilor (GMV) tranzacționate pe platformă provine din activitățile proprii de retail, care nu intră sub incidența regulilor impuse de DSA pentru platformele online.

Ce prevede Legea serviciilor digitale și ce obligații impune?

Legea privind serviciile digitale a fost creată pentru a reglementa modul în care platformele online operează pe întreg teritoriul Uniunii Europene, cu scopul de a spori siguranța, transparența și responsabilitatea acestora față de utilizatori și autorități.

Regulamentul definește patru categorii de platforme și servicii digitale, fiecare fiind supusă unor norme specifice:

Platforme foarte mari online (VLOP) - cu un număr foarte mare de utilizatori și impact semnificativ în piață
Alte platforme online
Servicii de găzduire de date
Servicii intermediare

Pentru companiile etichetate drept VLOP, legislația impune o serie de obligații stricte, precum:

Raportarea promptă și transparentă a conținutului ilegal apărut pe platformă
Formularea unor termeni și condiții clare și accesibile pentru utilizatori
Creșterea transparenței privind modul în care sunt afișate reclamele și recomandările pe site
Partajarea datelor cu Comisia Europeană și autoritățile naționale în vederea verificării conformității cu reglementările

Aceste măsuri urmăresc să asigure un echilibru între inovație și protecția consumatorului, într-un mediu digital în continuă expansiune.

Un litigiu cu implicații majore pentru industria e-commerce

Contestația Zalando reflectă tensiunile existente între marile platforme digitale și autoritățile europene, care încearcă să impună un cadru legal adaptat noilor realități digitale. Deși multe dintre companii acceptă principiile reglementării, diferențele privind aplicabilitatea concretă a reguli și clasificarea platformelor creează dispute importante.

Dacă Zalando va reuși să-și schimbe statutul și să nu mai fie considerată VLOP, va câștiga o flexibilitate mai mare în administrarea platformei și mai puține obligații restrictive. Pe de altă parte, un verdict defavorabil va întări poziția Comisiei Europene în aplicarea DSA, încurajând și celelalte platforme să respecte cu rigurozitate noile reguli europene.

În concluzie, procesul dintre Zalando și justiția europeană este un exemplu elocvent al modului în care legislația digitală se adaptează rapid la schimbările din piața e-commerce, generând dezbateri și setând precedente importante pentru viitorul comerțului online în Europa.

Pentru mai multe detalii, urmăriți subiectul și evoluțiile din domeniul reglementării platformelor digitale în Uniunea Europeană.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.