Știri naționale și internaționale

Zilele libere și vântul puternic au dus la creșterea producției de energie. Exporturile de duminică sunt aproape de recordul anual și în Top 10 al zilelor din 2025

Redacția•28 decembrie 2025

Pe scurt

România a înregistrat o creștere semnificativă a producției de energie în perioada sărbătorilor, impulsionată de zilele libere și de condițiile meteo favorabile, precum vântul puternic, ceea ce a dus la un nivel ridicat al exporturilor de energie. În special, începând cu Ajunul Crăciunului, țara a fost predominant exportator net de energie, cu circa 32,2% din producția totală direcționată către piețele externe, în ciuda unei infrastructuri de stocare încă aflate într-un stadiu incipient. Astfel, dintr-un consum de 5.373 MW și o producție de 7.928 MW, surplusul exportat a atins 2.555 MW, conform datelor Transelectrica. Exporturile de duminică s-au situat aproape de recordul anual, plasând această zi pe locul 7 în topul celor mai mari zile de export din ultimele 13 luni, cu un vârf de 2.900 MW în data de 23 martie, o duminică simbolică pentru credincioșii ortodocși sub sărbătoarea Sfintei Cruci. Alte zile importante din clasament includ 2 noiembrie, cu 2.816 MW exportați, și prima zi de Crăciun, care a înregistrat 2.658 MW, reflectând legătura dintre exporturile ridicate de energie și perioadele festive sau sărbătorile religioase în România. Zile precum 18 septembrie și 6 decembrie, marcate de sărbători precum Sfântul Nicolae, completează topul exporturilor ridicate, iar ziua de 28 decembrie a atins 2.520 MW, evidențiind o tendință crescătoare în producția și exportul de energie în această perioadă. Această dinamică sprijină echilibrarea Sistemului Energetic Național, având în vedere necesitatea de a gestiona surplusurile și deficitul de producție în funcție de cerere și condițiile meteo, punând România într-o poziție favorabilă pe piața regională a energiei electrice.

Zilele libere și vântul puternic au impulsionat producția de energie: exporturile de duminică aproape de recordul anual și în Top 10 zile din 2025

România a înregistrat în ultimele zile un export net semnificativ de energie electrică, în special încă din primele ore ale Ajunului Crăciunului, cu excepția unor intervale scurte. Fenomenul s-a datorat atât zilelor libere, care au redus consumul intern, cât și condițiilor meteo favorabile, mai ales vântului puternic care a sporit producția din surse regenerabile.

Aproape o treime din producția totală a mers la export

Datele oferite de Transelectrica indică faptul că aproape 32,2% din energia produsă în această perioadă a fost trimisă spre export, reflectând încă stadiul incipient al dezvoltării instalațiilor de stocare în România. Aceste sisteme de stocare sunt gândite să păstreze surplusul de energie și să îl distribuie în rețea când producția scade sau este necesară o echilibrare rapidă a Sistemului Energetic Național (SEN).

În cifre concrete, consumul în țară a fost de aproximativ 5.373 MW, în timp ce producția totală a atins 7.928 MW, ceea ce a generat un sold de -2.555 MW pe export, conform datelor Transelectrica.

Duminica, printre zilele cu cele mai mari exporturi din ultimele 13 luni

Un clasament realizat de Mediafax pe baza datelor Transelectrica, care monitorizează exporturile cu o frecvență de 10 minute, arată că vârful de export din ziua de duminică (la ora 12:03) se situează pe poziția 46 în ultimele 13 luni în ceea ce privește intervalele orare cu cele mai mari cantități exportate.

Mai detaliat, ziua de duminică înregistrează locul 7 în clasamentul general al zilelor cu cele mai mari exporturi din această perioadă. Cel mai mare volum exportat a fost de 2.900 MW, atins pe 23 martie la ora 12:54 – o altă zi de duminică semnificativă, care a coincis cu Duminica Sfintei Cruci, a treia duminică din Postul Mare, sărbătorită de creștinii ortodocși.

Pe locul doi în topul exporturilor se află ziua de 2 noiembrie, care a înregistrat un prim vârf de 2.816 MW. Aceasta a fost, de asemenea, o duminică, cunoscută în calendarul ortodox drept Duminica după Epifanie (sau Bobotează), când este comemorat Sfântul Gavriil, Arhanghelul.

Alte zile notabile cu exporturi ridicate

Prima zi de Crăciun ocupă poziția a treia în top, cu o cantitate maximă exportată de 2.658 MW. De asemenea, zilele de 18 septembrie (vineri) și 6 decembrie (sâmbătă, Sfântul Nicolae) s-au situat, fiecare, în topul exporturilor, pozitionându-se chiar înaintea zilei de duminică analizate.

Ziua de 28 decembrie, cu un vârf de 2.520 MW exportați la ora 12:03, se regăsește pe locul șase, confirmând trendul zilelor festive și de sărbătoare ca perioade cu surplus energetic puternic exploatat pentru piața externă.

Context și perspective

Aceste cifre evidențiază atât potențialul României de a produce energie în cantități importante, cât și necesitatea accelerării dezvoltării instalațiilor de stocare pentru o mai bună gestionare a surplusurilor. Exporturile realizate în zilele libere sau cu condiții meteorologice favorabile nu doar că susțin economia internă, dar poziționează România ca un jucător important pe piața europeană a energiei.

Creșterea producției din surse regenerabile – în special eoliene, influențată de vânturile puternice – este un factor esențial în atingerea acestor niveluri, demonstrând impactul pozitiv pe care noile tehnologii și condițiile climatice le au asupra sectorului energetic.

Pe măsură ce instalațiile de stocare devin mai performante și mai răspândite, SEN va putea echilibra mai eficient producția și consumul, ceea ce va permite un management mai optim al resurselor și exporturi continue la niveluri ridicate.

Datele Transelectrica relevă o Românie energizată și pregătită pentru provocările viitorului energetic, cu zile memorabile pentru exporturile de energie înregistrate în 2025. Zilele libere și condițiile naturale și-au adus aportul pentru a aduce energia produsă către piețele externe, poziționând țara noastră în primele topuri europene în materie de exporturi energetice pe intervale orare reprezentative.

Transparență AI: acest conținut poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Stiri nationale si internationaleEconomic

Articole similare

Reges Online a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026: Revisal a fost înlocuit complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, Reges Online devine obligatoriu pentru toți angajatorii din România, înlocuind complet vechiul sistem Revisal, o măsură esențială pentru digitalizarea relațiilor de muncă, creșterea transparenței și eficientizarea raportărilor către autorități. Toți angajatorii, indiferent de mărime sau domeniu, trebuie să își creeze conturi pe platformă și să introducă date complete despre contractele active care nu sunt încă înregistrate în baza Revisal. Reges Online permite gestionarea digitală a angajărilor, modificărilor contractuale și încetărilor, asigurând raportări în timp real care elimină întârzierile și erorile frecvente în sistemul anterior. Potrivit Inspecției Muncii, noua platformă oferă beneficii majore pentru angajatori și angajați, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un aspect inovator îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct informațiile din contractele lor, consolidându-le drepturile și reducând riscul de neconformitate. Autoritățile atrag atenția asupra sancțiunilor drastice pentru nerespectarea noului sistem, cu amenzi între 15.000 și 20.000 de lei în funcție de gravitatea abaterilor, subliniind astfel importanța aderării la Reges Online pentru o evidență corectă și transparentă a raportărilor de muncă. Astfel, Reges Online marchează o revoluție digitală în gestionarea relațiilor de muncă, optimizând procesele administrative și întărind cadrul legal pentru protecția angajaților în România.

Curs valutar BNR, 31 decembrie 2025: euro urcă ușor, dolarul se întărește; lira și aurul scad

Cursul valutar publicat de BNR la data de 31 decembrie 2025 arată o ușoară creștere a euro, care ajunge la 5,0985 lei, înregistrând un avans de 0,0022 lei (+0,04%) față de ziua precedentă, precum și o întărire mai pronunțată a dolarului american, cotat la 4,3417 lei, cu o creștere de 0,0131 lei (+0,30%). În contrast, lira sterlină scade la 5,8335 lei, marcând o depreciere de 0,0186 lei (-0,32%), iar prețul aurului (gramul) scade semnificativ cu 8,7639 lei (-1,44%), fiind cotat la 601,0836 lei/gram. Celelalte valute importante au următoarele valori: dolarul australian la 2,9009 lei, leva bulgărească 2,6068 lei, dolarul canadian 3,1677 lei, francul elvețian 5,4743 lei, coroana cehă 0,2107 lei, coroana daneză 0,6826 lei, și forintul maghiar pentru 100 unități la 1,3250 lei. De asemenea, monedele regionale și internaționale precum zlotul polonez (1,2073 lei), rubla rusească (0,0533 lei), coroana norvegiană (0,4315 lei), lira turcească (0,1008 lei) și dolarul neo-zeelandez (2,5025 lei) sunt stabilizate în raport cu leul. Această evoluție reflectă un context economic internațional cu fluctuații moderate ale principalelor monede și o scădere a prețului aurului, elemente relevante pentru investitori și cetățenii care urmăresc cursul valutar în perioada de final de an. Astfel, analiza BNR indică o ușoară intensificare a dolarului și a euro, în timp ce lira și aurul se află pe trend descendent, informații esențiale pentru deciziile financiare în România.

BNR: Inflația rămâne aproape de 10%, dobânzile nu scad. Consumul românilor, tot mai slab

Banca Națională a României (BNR) menține inflația aproape de 10%, în condițiile în care prețurile la energie electrică și gaze naturale continuă să crească după liberalizarea pieței și ajustările tarifare din 2025, iar majorările TVA și accizelor adâncesc scumpirile în lanț. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, rămâne ridicată, peste 8%, indicând extinderea creșterilor de prețuri și asupra serviciilor și produselor procesate. Pentru a preveni reaprinderea inflației, BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, iar dobânzile ridicate influențează atât deprecierea ușoară a leului față de euro, cât și menținerea costurilor creditelor la niveluri înalte (aproximativ 7,7% pentru populație și aproape 9% pentru firme). Întrucât costul finanțării este ridicat, investițiile private sunt frânate, în timp ce cele finanțate din fonduri europene sau publice sunt mai puțin afectate. Pe termen scurt, dobânzile nu vor scădea, iar o reducere semnificativă a inflației este estimată abia pentru a doua jumătate a anului 2026, când șocurile din sectorul energiei și efectele majorărilor fiscale se vor diminua. Economia României a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, susținută preponderent de investiții (+8,3%), în timp ce consumul populației a stagnat aproape, avansând doar cu 0,5%, reflectând o scădere a puterii de cumpărare, salariile reale diminuându-se cu aproximativ 4,2%. Aceasta se traduce în reduceri ale volumului comerțului și serviciilor (-4,4%), cu un impact sever în turism, restaurante și hoteluri (-9%). Încrederea consumatorilor este la cote scăzute (-31 puncte), iar românii devin prudenți, preferând să economisească în bănci, unde depozitele au crescut semnificativ în 2025. Producția industrială a stagnat, cu scăderi în industria prelucrătoare și extractivă, în timp ce sectorul serviciilor și comerțul au continuat să se contracteze, reflectând consumul redus. Piața muncii arată o temperare a angajărilor, cu o scădere a numărului de salariați și o ușoară reducere a ratei șomajului (5,9%), în contextul în care creșterea salariilor nominale (+8%) începe să încetinească din cauza activității economice fragile. Un semnal pozitiv vine din comerțul exterior, unde deficitul comercial s-a redus cu aproape 19%, exporturile fiind stimulate de agricultură, energie și industria auto, iar importurile scăzând odată cu cererea internă slabă. Perspectivele economice indică o vulnerabilitate a economiei românești, iar consolidarea fiscală va necesita măsuri dure, în timp ce factorii geopolitici și tensiunile pe piața energetică adaugă incertitudine, iar absorbția fondurilor europene rămâne vitală pentru susținerea investițiilor și stabilitatea pe termen mediu.