Cristian Socol: Austeritatea oarbă aduce cea mai mare scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani. Un plan de „supraviețuire prin criză” a 8.669.826 români vulnerabili
România se confruntă cu cea mai dură și inechitabilă austeritate din ultimii 25 de ani, iar acest context fiscal pune o povară disproporționată pe umerii românilor cu venituri mici și medii, pensionarilor, tinerilor și companiilor conforme fiscal, în timp ce nu se aplică o distribuție echitabilă a poverii fiscale conform lecțiilor consolidate din UE. Această austeritate „oarbă” a dus în primele luni ale anului 2025 la cea mai mare scădere a puterii de cumpărare a salariilor din ultimele două decenii, cu o reducere record de 5,3% în septembrie 2025 comparativ cu anul precedent, fenomen ce afectează grav nivelul de trai și consumul populației. Pe fondul acestui declin, autorul Cristian Socol susține necesitatea unei consolidări fiscal-bugetare echitabile, prin care venituri mai mari să suporte o povară fiscală proporțional mai mare, iar veniturile celor vulnerabili să fie protejate, pentru a evita amplificarea inegalității sociale și economice. Studiile FMI arată că austeritățile prost gestionate cresc inegalitățile și reduc veniturile din muncă, generând adversitate și instabilitate socială, un cerc vicios ce poate declanșa crize economice și politice profunde. Astfel, esențială este păstrarea plasei de siguranță socială și implementarea unui Plan de supraviețuire prin criză destinat celor 8.669.826 de români vulnerabili, care propune măsuri concrete precum reglementarea și plafonarea prețurilor la energie și alimente de bază, înghețarea tarifelor publice pe anul 2026, și creșterea țintită a veniturilor prin majorarea salariului minim, stimularea cu tichete de masă, sprijin financiar pentru pensionari, vouchere alimentare și alte forme de asistență socială prevăzute să aibă impact bugetar neutru. Nerealizarea acestor măsuri ar conduce la o prăbușire accentuată a consumului intern, afectând negativ PIB-ul, înrăutățind condițiile pieței muncii, generând disponibilizări și amplificând tensiunile sociale și politice, riscând astfel o revenire în timp cu 15 ani pe plan economic și social și atingerea unor nivele scăzute de convergență cu media europeană. Implementarea acestui plan de supraviețuire și a unei politici fiscale progresive ar putea menține România pe calea dezvoltării durabile, reducând inegalitățile și stabilizând climatul social și economic crucial pentru viitorul țării și pentru evitarea repetării unor scenarii de criză profundă.